Informații la zi despre Mediere, Avocat și Mediator autorizat ILIE DORIN

Ce este o mediere penală și cine sunt participanții la o astfel de procedură

In ceea ce priveste medierea infractiunii, aceasta este posbila in orice infractiune in care exista victima.[1] Ratiunea medierii in procesul penal nu priveste latura penala ori incriminatorie a acestuia, mediatorul neavand nici o competenta in a determina latura ori nuantele penale ale faptei savarsite, ci priveste exclusiv raportul conflictual de ordin privat dintre faptuitor si persoana vatamata.

Medierea are ca obiect solutionarea amiabila a acestui raport conflictual, prin impacarea partilor, ori intelegerea lor cu privire la toate aspectele din conflict. Medierea urmeaza acelasi curs si aceleasi proceduri ca o mediere civila, comerciala, familiala. Procesul de mediere atat ca forma cat si pe fond este acelasi. In cadrul impacarii ori intelegerii dintre faptuitor si persoana vatamata mediatorul urmareste solutionarea conflictului de catre parti, le focuseaza pe acestea pe solutii/optiuni/alternative amiabile, pentru a pune capat acestei dispute civile private dintre ei, prin ajungerea la un acord de mediere. Acordul de Mediere survine doar daca partile din conflictul penal – faptuitor si persoana vatamata- in urma discutiilor din sedintele de mediere au agreat una din solutiile discutate si analizate impreuna cu mediatorul.  Solutiie agreate in mediere sunt solutii la conflictul dintre ele, si nu solutii la dosarul penal.

Medierea penala a raportului conflictual dintre faptuitor si persoana vatamata are la baza anumite principii referitoare la asumarea faptei de catre faptuitor  (asumare in fata victimei si a mediatorului fara consecinte de oridin procesual penal). Aceste principii[2] sunt si bazele conceptului de justitie reparatorie ori restaurativa. Principiile unei medieri penale sunt: principiul prioritatii sprijinirii si „vindecarii victimei”, principiul asumarii raspunderii de catre infractori (asumare ce priveste raspunderea civila), principiul ajungerii la un acord prin dialog, principiul repararii prejudiciului.

In urma procedurilor de mediere, daca faptuitorul si victima au agreat una din propunerile discutate de ei cu mediatorul, intelegerea lor ia forma unui Acord de Mediere. Acordul de Mediere este in fapt un contract civil intre faptuitor si victima, in care acestea isi stipuleaza intelegerile lor cu privire la partea civila a infractiunii. Acordul de Mediere poate contine orice timp de intelegere si orice tip de prestatie la care se angajeaza cei doi reciproc. Acest acord nu trebuie privit doar din puncte de vedere financiar, ori strict prin primsa unei negocieri comerciale „iti dau asta, imi faci cealalta”. Acordul de mediere, fiind urmare a discutiilor despre conflict , cauzele si urmarile acestuia pentru persoanele implicate, poate contine diverse moduri de reparare a raului produs de infractiune si suferit de persoana vatamata. Moduri de reparare pot fi: plata unei terapii psihologice, plata unui concediu medical ori a unei vacante de tratament, plata spitalizarilor, plata daunelor materiale, obligatia de a isi cere scuze public intr-un ziar ori o televiziune locala/nationala, obligatia de a presta o munca sau de a face un proiect pentru partea vatamata, obligatia de a face orice partile se inteleg, agreaza. Aceste exemple pot continua la nesfarsit. Intelegerea partilor trebuie sa le multumeasca pe acestea si sa nu se raporteze la obligatii stipulate in legi, ci la nevoile si interesele lor incidente in cauza. Acest lucru inseamna ca partile in medierea penala cu privire la raportul privat, se pot intelege in orice mod doresc acestea, atat timp cat solutia finala aleasa de ei ca urmare a sedintelor de mediere le multumeste, le satisface, le impaca intre ele.

Putem vorbi de o mediere penala  mai ales acolo unde acordul de mediere are o influenta penala in continuarea procesului penal judiciar, acest lucru fiind posibil doar la infractiuniile unde impacarea si retragerea plangerii prealabile inlatura rapsunderea penala, coform art 67 alin 2 din Legea medierii; in aceste cazuri medierea penala si acordul de mediere influenteaza procesul penal in mod direct si imperativ pentru organele judiciare. In toate celelalte cazuri medierea este posibila dar cu alte efecte procesual penale, fiind tot o mediere penala din punctul nostru de vedere. Acest lucru datorita faptului ca tipul de mediere este dat de tipul de conflict supus medierii: daca este un conflict de familie, medierea devine o mediere familiala, daca este un conflict comercial, medierea devine mediere comerciala, daca este un conflict civil de granituire, medierea devine civila. Daca se mediaza strict conflictul legat de pretentiile civile ca fragment din dosarul penal si nu conflictul penal in integralitatea sa, medierea va deveni una civila.”Distinct de acordul de mediere penala, se poate incheia intre parti in temeiul art 23 alin 1 NCPP un acord de mediere numai cu privire la despagubirile civile, iar acestea fac chiar obiectul propriu-zis al laturii civile a procesului penal. O astfel de Mediere este insa una civila, care are loc in cadrul procesului penal, generat de comiterea unei infractiuni”. [3]

Medierea survine astfel ca un mod de a tempera conflictul, de a constientiza conflictul si efectele lui de catre ambele parti implicate, de a determina faptuitorii in acceptarea si asumarea conflictului, si de a ii determina la repararea prejudiciilor, de a solutiona conflictul penal in mod amiabil, prin bunaintelegere.

Acesta este dezideratul medierii, si de aceea noua legislatie penala prevede in mod expres dreptul la un mediator atat pentru suspect cat si pentru persoana vatamata/civila ori responsabila civilmente. Toate persoanele din conflictul penal au dreptul sa isi solutioneze amiabil conflictul dintre ele, solutia gasita in mediere si stipulata in Acordul de Mediere producand diferite efecte procesual penale , in functie de fapta penala, stadiul procesului penal si conduita partilor din conflict.