Sursa aici
STATUTUL PROFESIEI DE MEDIATOR
Capitolul I
Principiile şi scopul profesiei de mediator
Art. 1 (1) Profesia de mediator este liberă şi independentă şi se exercită în condiţiile prevăzute de Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, republicată, cu modificarile ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de mediator este supusă următoarelor principii fundamentale:
a) principiul legalităţii;
b) principiul libertăţii;
c) principiul independenţei;
d) principiul neutralităţii;
e) principiul imparţialităţii;
f) principiul confidenţialităţii;
g) principiul păstrării secretului profesional.
Art. 2 (1) Scopul exercitării profesiei de mediator îl constituie sprijinirea părţilor aflate în conflict, de către o terţă persoană specializată în calitate de mediator, să accepte rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, într-un termen rezonabil, în vederea obţinerii unei soluţii convenabile, eficiente şi durabile.
(2) Medierea face parte din modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor (ADR în engleză) folosite pentru restabilirea echilibrului şi ordinii sociale perturbate de un conflict între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asigurând în acelaşi timp păstrarea şi relansarea relaţiilor de colaborare între părţile între care a intervenit conflictul.
(2) Medierea, ca metodă de rezolvare a conflictelor, constituie una din modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor (în engleză- ADR- Alternative dispute resolution- termen colectiv folosit pentru desemnarea metodelor prin care părţile îşi pot soluţiona amiabil disputele, cu sau fără ajutorul unei terţe persoane) folosite pentru restabilirea echilibrului şi ordinii sociale, perturbate de un conflict între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asigurând în acelaşi timp păstrarea şi relansarea relaţiilor de colaborare între părţile între care a intervenit conflictul.
Art. 3 (1) În exercitarea profesiei, mediatorul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului de etică şi deontologie profesională, iar contractul şi acordul de mediere nu pot să conţină clauze care contravin legii şi ordinii publice.
(2) Părţile sunt libere să îşi aleagă mediatorul, nu pot fi constrânse să urmeze procedura medierii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, pot oricând să renunţe la mediere, iar mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii, acestea având şi dreptul să aleagă locul, timpul, asistenţa de care au nevoie sau reprezentarea la semnarea acordului de mediere.
(2) Părţile sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, sunt libere să îşi aleagă mediatorul, dar nu pot fi constrânse să urmeze procedura medierii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. În plus, părţile pot oricând să renunţe la mediere, iar mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii, acestea având şi dreptul să aleagă locul, timpul, asistenţa de care au nevoie sau reprezentarea la semnarea acordului de mediere.
(3) Exercitarea profesiei de către mediator se face în condiţii de neutralitate, adică mediatorul nu poate să aibă vreun interes faţă de obiectul medierii, şi de imparţialitate, păstrând permanent echilibrul în raport de interesele părţilor şi echidistanţa faţă de conflictul mediat.
(3) Exercitarea profesiei de către mediator se face în condiţii de neutralitate şi imparţialitate , adică mediatorul nu poate să aibă vreun interes faţă de obiectul medierii, păstrând în mod permanent un echilibru între părţi.
(4) Medierea se desfăşoară într-un cadru nepublic, privat, confidenţial şi
informal iar mediatorul şi părţile sau asistenţii acestora sunt obligaţi să nu
divulge faţă de terţi informaţiile de care iau cunoştinţă în cursul activităţii de mediere.
(5) Medierea se înfăptuieşte în mod egal, nediscriminatoriu, pentru toate persoanele fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
Capitolul al II-lea
Activitatea profesională a mediatorului
Secţiunea 1-a Dobândirea calităţii de mediator
Art. 4 Statutul profesional
(1) Mediatorul este persoana specializată şi aptă să faciliteze negocierile dintre părţile aflate într-un conflict şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin metode şi tehnici care trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.
(2) Profesia de mediator se exercită numai de către mediatorii autorizaţi, înscrişi în Tabloul mediatorilor autorizaţi, întocmit şi publicat pe site-ul Consiliului de Mediere.
(3) Exercitarea profesiei de mediator de către persoane care nu au dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile legii, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
(4) Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.
Art. 5 Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are capacitate deplină de exerciţiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;
d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;
e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor organizate şi desfăşurate în condiţiile legii, de către furnizorii de formare autorizaţi de către Consiliul de Mediere, cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizat de Consiliul de Mediere;
g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.
Art. 6 (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de către Consiliul de Mediere, după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2) din lege.
(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de Mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul de Mediere ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, după caz, într-un stat terţ.
(5) Cetăţeanul unui stat terţ, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator în străinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarele condiţii:
a) prezintă titlul de studii, însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
b) prezintă conţinutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz, documentele care atestă dobândirea calităţii de mediator. Consiliul de Mediere evaluează conţinutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştinţele şi abilităţile atestate de aceste documente cu cerinţele stabilite conform legii române, şi hotărăşte, dacă este cazul, accesul în profesie. Condiţiile de echivalare ori compensare a calificării, în situaţia în care cunoştinţele şi abilităţile atestate nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(6) Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de domiciliu sau de reşedinţă, fiind exceptat de la cerinţele de autorizare şi de înscriere prevăzute în lege, având însă obligaţia înştiinţării, în scris, a Consiliului de Mediere cu privire la desfăşurarea acestei activităţi.
(7) Cetăţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2)–(6).
(8) Cetăţenii prevăzuţi la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfăşura activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre
statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calităţi nu este reglementată, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.
(9) Pentru mediatorii autorizaţi în condiţiile art. 7 şi 72 alin. (2) din Lege, documentul de calificare prin care se atestă dobândirea competenţelor profesionale ca mediator este eliberat de către Consiliul de Mediere în condiţiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.
(10) În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.
Art. 7 (1) Primirea în profesia de mediator presupune parcurgerea etapei de autorizare, prin care se dobândeşte calitatea de mediator, urmată de înscrierea în Tabloul mediatorilor.
(2) Autorizarea mediatorului se realizează în baza cererii individuale adresate Consiliului de Mediere, care, primind-o, va verifica în primul rând îndeplinirea condiţiilor prevazute la art 7, lit a)-f) sau, după caz, condiţiile art. 8 alin. (2)-(6) din Lege.
(3) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează preşedintelui Consiliului de Mediere şi se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare, personal, prin mandatar sau prin poştă, însoţită de următoarele documente:
a) actul de identitate – în copie
b) certificat de naştere – în copie
c) certificat de căsătorie – în copie (în cazul schimbării numelui)
d) diplomă de licenţă/titlu de studii însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – în copie
e) dovada absolvirii cursurilor de formare ca mediator – în copie
f) adeverinţa medicală eliberată de unitatea medicală competentă sau medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos”, în termen de valabilitate la data depunerii cererii – în original;
g) cazierul judiciar în termen de valabilitate la data depunerii cererii, pentru cetăţenii români, sau declaraţie pe proprie răspundere în forma autentică, pentru cetăţenii străini- în original;
h) dovada vechimii în muncă – în copie
i) dovada achitării taxei de autorizare, în cuantumul stabilit de consiliu – în copie;
j) 2 fotografii tip act de identitate pentru legitimaţie – pe hârtie şi în format electronic (se pot face fotografii şi la sediul Consiliului);
k) dovada care să ateste ca este membru al unei asociaţii profesionale de mediatori înscrisa în RNEODM – în original;
l) declaraţia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult trei luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de mediator – în original;
m) actele de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei de mediator aleasă, în două exemplare – în original;
n) dovada spaţiului pentru sediul profesional, care poate fi: titlu de propietate, contract de comodat, contract de închiriere sau subînchiriere, etc.- în copie certificată cu menţiunea «conform cu originalul»;
(3) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează preşedintelui Consiliului de Mediere şi se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare, personal, prin mandatar sau prin poştă, însoţită de următoarele documente:
– actul de identitate – în copie certificată cu menţiunea «conform cu originalul»;;
– certificat de naştere – în copie certificată cu menţiunea «conform cu originalul»;;
– certificat de căsătorie – în copie (în cazul schimbării numelui) certificată cu menţiunea «conform cu originalul»;;
– diplomă de licenţă/ titlu de studii însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – în copie legalizată ;
– dovada absolvirii cursurilor de formare ca mediator – în copie certificată cu menţiunea «conform cu originalul»;
– adeverinţa medicală eliberată de unitatea medicală competentă sau medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos”, în termen de valabilitate la data depunerii cererii – în original;
– cazierul judiciar în termen de valabilitate la data depunerii cererii, pentru cetăţenii români, sau declaraţie pe proprie răspundere în forma autentică, pentru cetăţenii străini- în original;
– dovada vechimii în muncă – în copie certificată cu menţiunea «conform cu originalul»;
– dovada achitării taxei de autorizare, în cuantumul stabilit de consiliu – în copie;
– 2 fotografii tip act de identitate pentru legitimaţie – pe hârtie şi în format electronic (se pot face fotografii şi la sediul Consiliului);
– dovada care să ateste ca este membru al unei asociaţii profesionale de mediatori înscrisă în RNEODM – în original;
– declaraţia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute la art. 14 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult trei luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de mediator – în original;
– actele de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei de mediator aleasă, în două exemplare – în original;
– dovada spaţiului pentru sediul profesional, care poate fi: titlu de propietate, contract de comodat, contract de închiriere sau subînchiriere, etc.- în copie certificată cu menţiunea «conform cu originalul»;
Art 8 (1) Pe baza documentelor depuse conform art. 7, comisia permanentă verifică, potrivit regulamentului prevăzut la art. 17 alin. (2) din lege, dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 7 şi 8 din Lege;
(2) La recomandarea comisiei permanente, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, Consiliul adoptă o hotărâre privind aprobarea sau respingerea acesteia.
(3) Termenul de comunicare a hotărârii este de 10 zile calendaristice de la data adoptării.
(4) Legitimaţia şi autorizaţia de mediator se eliberează solicitantului direct sau prin mandatar, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege.
(5) Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(6) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de toate actele doveditoare, Consiliul de Mediere comunică persoanei interesate prin email sau prin poştă refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.
(7) Oricare dintre membrii Consiliului poate solicita, motivat în scris, reevaluarea unei cereri de către Comisia permanentã. Solicitarea motivată se consemnează în procesul-verbal de şedinţă şi se transmite solicitantului în maximum 15 zile, spre ştiinţă.
(8) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Secţiunea a 2-a Suspendarea şi încetarea calităţii de mediator
Art. 9 (1) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă:
a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 15 zile, Consiliul de Mediere, în legătură cu această incompatibilitate;
a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 3 zile, Consiliul de Mediere, în legătură cu această incompatibilitate;
b) la cerere, făcută în scris de către mediator, pe o perioada determinată sau nedeterminată;
c) ca sancţiune disciplinară, potrivit art. 39 alin. (1) lit. c) din Lege.
(2) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive, până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.
(3) Suspendarea activităţii la cererea mediatorului se constată prin decizie a preşedintelui emisă în termen de 30 zile şi se înscrie în Tabloul mediatorilor.
(3) Suspendarea activităţii la cererea mediatorului se constată de către Consiliul de Mediere.
(4) Încetarea suspendării se dispune după depunerea următoarelor documente:
a) cererea solicitantului;
b) act de identitate – în copie;
c) hotărârea prin care a primit avizul Consiliului pentru forma de exercitare a profesiei – în copie;
d) declaraţia tip de înscriere a datelor personale în Tabloul mediatorilor – în original;
e) dovada încetării cauzei de suspendare de la alin.(1) a) şi alin.(2).
(5) Încetarea cauzei de suspendare de la alin.(1) lit. b) şi c) se constată prin decizie a preşedintelui, iar după încetarea cauzelor de la alin. (1) lit. a) şi alin.(2) se aprobă reluarea activităţii prin hotărâre a Consiliului.
Art. 10 (1) Calitatea de mediator încetează:
a) la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;
b) prin deces;
c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi statut;
d) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);
e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, care îl face nedemn de a mai exercita această profesie.
(2) Încetarea calităţii de mediator se constată de preşedintele Consiliului în situaţiile de la lit. a) şi b), respectiv de către consiliul în situaţiile de la lit. c), d) şi e).
(3) În caz de încetare a calităţii de mediator, numele acestuia se radiază din Tabloul mediatorilor.
(4) Autorizarea ca mediator, solicitată Consiliului ulterior încetării calităţii de mediator, se realizează în aceleaşi condiţii prevăzute la art. 8 din Lege.
Secţiunea a 3-a Activitatea de mediere
Art. 11 Exercitarea profesiei
(1) Profesia de mediator se desfaşoară în cadrul formelor de exercitare a profesiei, aşa cum au fost reglementate în Lege , hotărârile cu caracter normativ ale Consiliului de Mediere şi în prezentul statut.
Art. 12 Activitatea mediatorului
Medierea reprezintă o activitate de interes public, potrivit legii. Activitatea mediatorului se realizează potrivit procedurilor prevăzute în lege şi alte acte normative, prin:
1. Procedura prealabilă medierii:
a) informarea părţilor privind medierea şi avantajele acesteia în vederea acceptarii medierii;
b) invitarea părţilor la mediere;
c) încheierea contractului de mediere;
2. Activitatea de mediere propriu-zisă, prin utilizarea de către mediator a unor metode şi tehnici specifice de comunicare şi negociere.
3. Redactarea documentelor specifice procedurii de mediere.
4. Comunicarea documentelor către instanţa de judecată, parchet, poliţie şi alte autorităţi, potrivit prevederilor legale.
5. Arhivarea documentelor specifice în cadrul formei de exercitare a profesiei.
(3) Pentru activitatea desfăşurată de mediator, acesta are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu părţile, precum şi la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.
(4) Onorariul trebuie să fie rezonabil şi să ţină cont de natura şi de obiectul conflictului.
(5) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior începerii procedurii de mediere, în condiţiile reglementate de art. 26, al. 3 din Lege, mediatorul nu pretinde onorariu.
(5) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior începerii procedurii de mediere, mediatorul nu pretinde onorariu, dar poate pretinde părţilor sau părţii care solicită informarea, restituirea cheltuielilor ocazionate în această fază, conform art. 26, alin. 1 din Lege.
(6) Mediatorul va ţine evidenţa contabilă şi va declara veniturile în conformitate cu prevederile legale.
Art. 13 Calitatea serviciilor prestate
(1) Mediatorul este obligat ca, prin exercitarea în limitele legii şi cu
bună-credinţă a atribuţiilor profesiei, să asigure servicii de calitate, desfăşurate în spaţii special amenajate, în concordanță cu forma de organizare a profesiei.
(2) Mediatorul este autorizat să informeze părţile despre serviciile pe care le oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă, veridică, cu respectarea secretului profesional, a principiilor fundamentale ale profesiei şi a regulilor de publicitate stabilite prin normele aplicabile profesiei.
(3) Mediatorul trebuie să depună toate diligenţele necesare în vederea prestării unui serviciu de calitate în condiţii de siguranţă, respect reciproc, egalitate de şanse, corectitudine profesională şi procedurală.
(4) Consiliul de Mediere este obligat să sprijine mediatorul, prin asigurarea şi menţinerea unui cadru legal optim pentru mediere, ca activitate de interes public.
(5) Pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate, mediatorul beneficiază de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi altor organisme cu activităţi de interes pentru mediere, potrivit legislaţiei, strategiilor şi protocoalelor de colaborare încheiate cu acestea.
Capitolul al III-lea
Formele de exercitare a profesiei de mediator. Publicitate.
Art. 14 (1) Mediatorii îşi pot desfăşura activitatea de mediere numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.
(2) Un mediator poate desfăşura activitatea de mediere în cadrul unei singure forme de exercitare a profesiei.
(3) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot angaja traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activităţii de mediere, în condiţiile Codului muncii.
Art. 15 (1) Formele de exercitare a profesiei de mediator sunt:
a) societate civilă profesională de mediatori, prescurtat SCPM;
b) birou de mediator, prescurtat BM;
c) birou de mediatori asociaţi, prescurtat BMA;
d) angajat cu contract de muncă în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la lit. a) – c) sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere, în condiţiile prevăzute de Codul muncii;
(2) Mediatorul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Legea nr. 192/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 16 (1) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, mediatorul îşi poate desfãşura activitatea începând cu data emiterii autorizaţiei de către Consiliu şi înscrierii în Tabloul mediatorilor.
(2) Mediatorul este obligat sã înştiinţeze în scris Consiliul cu privire la orice modificare a datelor înscrise în Tabloul mediatorilor, precum şi modificãri ale codului de înregistrare fiscală sau ale cazierului judiciar, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile aceste modificări, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.
(3) În cazul schimbării sau încetării formei în care îşi exercită profesia de mediator sau al suspendării din activitate, mediatorul este obligat să notifice în scris Consiliul şi să precizeze:
a) destinaţia pentru cota-parte care îi revine din bunurile patrimoniale şi nepatrimoniale ale formei de exercitare a profesiei în care a funcţionat anterior, dupã caz;
b) destinatarul evidenţelor întocmite cu privire la activitatea de mediator în forma de exercitare a profesiei în care a funcţionat anterior şi a arhivei sale.
Art. 17 (1) Toate formele de exercitare a profesiei de mediator sunt supuse următoarelor reguli:
a) activitatea de mediere se poate desfãşura la sediul profesional sau într-o altă locaţie decisă de mediator şi părţi;
b) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;
c) mediatorul nu poate desfăşura activităţi de mediere în afara formei de exercitare a profesiei pentru care a optat;
d) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire,
conform prevederilor Legii şi ale Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului de Mediere. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către mediatorii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.
e) în maximum 6 luni de la data eliberãrii documentelor de autorizare, mediatorii vor afişa la sediul profesional firma formei de exercitare, conform regulilor de publicitate prevăzute în prezentul statut;
f) toate documentele întocmite de mediator, dintre care cel puţin invitaţia la mediere, contractul de mediere, procesul verbal şi înştiinţările trimise organelor judiciare, vor include în mod obligatoriu denumirea formei de exercitare, numele mediatorului, adresa de corespondenţã a sediului profesional şi datele de contact, dintre care cel puţin numărul de telefon şi o adresă de e-mail;
g) includerea oricărei alte denumiri a unei alte profesii sau a unei alte forme de exercitare a altei profesii pe documentele oficiale ale mediatorului este interzisă.
(2) Sediul fiscal şi sediul operaţional, aşa cum sunt definite de legislaţia în domeniul fiscal, al aceleiaşi forme de exercitare a profesiei, pot fi diferite, având însă acelaşi regim de sediu profesional, în sensul Legii, dacă sunt avizate de Consiliu.
(3) În cazul în care un mediator solicită şi obţine avizul pentru mai multe sedii profesionale în aceeaşi localitate, în Tabloul mediatorilor va fi înscris un singur sediu profesional care poate fi sediul fiscal sau un punct de lucru dintre cele avizate de Consiliu.
(4) Taxele de avizare a formei de exercitare a profesiei şi a unor sedii profesionale ca puncte de lucru se stabilesc prin hotărâre a Consiliului.
(5) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage desfiinţarea tuturor sediilor profesionale ale acesteia.
(6) Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la Consiliu.
(7) Înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei are loc după depunerea următoarelor şi înregistrarea la Consiliu a următoarelor documente (depuse odată cu actele de autorizare a mediatorului sau ulterior):
a) cererea de înregistrare, semnată, în 2 exemplare originale, din care una se returnează mediatorului, neţinând loc de dovada de înregistrare;
b) actul de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei, în 3 exemplare, în original, din care 2 se returnează solicitantului odată cu dovada înregistrării;
c) dovada deţinerii spaţiului necesar desfăşurării activităţii;
d) dovada plăţii taxei de înregistrare;
e) modelul siglei şi stampilei formei de exercitare a profesiei;
(8) În caz de desfiinţare, titularul (ii) formei de exercitare a profesiei are obligaţia finalizării tuturor contractelor angajate sau, în cazurile urgente, predării lor altor mediatori, cu acordul părţilor. Cererea adresată Consiliului cu cel puţin 30 de zile înainte de data prevăzută pentru închidere, va conţine situaţia contractelor nefinalizate şi dovada ştergerii din evidenţele fiscale.
(9) Decizia de desfiinţare va fi emisă de Consiliu în termen de 30 de zile de la predarea documentelor şi se comunică solicitantului direct sau prin poştă.
(10) Despre înfiinţarea sau desfiinţarea formelor de exercitare a profesiei se fac menţiuni în Registrul de evidenţă al acestora de la Consiliu, iar documentele depuse se arhivează în dosarul individual al fiecărei forme de exercitare a profesiei gestionat de Consiliu.
Secţiunea 1. Societatea civilă profesională
Art. 18 (1) Societatea civilă profesională de mediatori este constituită din 2 sau mai mulţi mediatori care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune, în vederea desfăşurării activităţii profesionale.
(2) Raportul juridic civil se naşte între persoanele beneficiare ale serviciului de mediere şi societatea civilă profesională de mediatori, activitatea de mediere putând fi desfãşurată de oricare dintre mediatorii asociaţi sau angajaţi, cu acordul beneficiarilor serviciului de mediere.
(3) Societatea civilă profesionalã de mediatori se individualizează printr-o denumire specificã ce cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmată de sintagma „societate civilă profesională de mediatori” (de exemplu: «MIHAI POPESCU – Societate civilă profesională de mediatori» sau «POPESCU şi BARBU – Societate civilă profesională de mediatori» sau «POPESCU, BARBU şi asociaţii – Societate civilă profesională de mediatori»).
(4) Denumirea se înscrie pe firma societăţii civile profesionale de mediatori şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut, fiind înscrisă în mod obligatoriu pe ştampilă, documentele emise de mediator, formulare personalizate etc., exact în aceeaşi formă şi dimensiuni în care a fost înscrisă în Registrul formelor de exercitare a profesiei de mediator, întocmit de Consiliu, potrivit modelului din anexa nr. ___.
(5) Contractul de societate civilă profesională de mediatori şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între mediatorii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea modelelor prevăzute în anexele nr. ____şi ____ din prezentul statut.
(6) Contractul de Societate civilă profesională şi Statutul acesteia se autentifică la notar sau li se dă dată certă de către un avocat, după care se înregistrează la Consiliu.
Secţiunea a 2-a. Biroul de mediator
Art. 19 (1) În biroul de mediator îşi exercită profesia un singur mediator autorizat. Biroul de mediator se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a biroului de mediator, înregistrat la Consiliu şi întocmit conform anexei nr.___ din statut.
(2) Biroul de mediator se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele şi prenumele mediatorului, urmată de sintagma «birou de mediator» (de exemplu: «MIHAI POPESCU – Birou de mediator»).
(3) Prevederile art. 18 alin. (4),(5),(6) se aplică în mod corespunzător.
Secţiunea a 3-a Biroul de Mediatori Asociaţi
Art. 20 (1) Biroul de mediatori asociaţi este constituit din 2 sau mai mulţi mediatori care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi birou, în baza actului de înfiinţare a biroului de mediatori asociaţi, întocmit conform anexei nr. ____şi care încheie între ei un acord de asociere, înregistrat la Consiliu.
(2) Biroul de mediatori asociaţi se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele şi prenumele mediatorilor, urmată de sintagma «birou de mediatori» (de exemplu: «MIHAI POPESCU, Gheorghe Ursu – Birou de mediatori») sau numele unui mediator astfel: „MIHAI POPESCU şi asociaţii – Birou de mediatori”.
(3) Prevederile art. 18 alin. (4),(5),(6) se aplică în mod corespunzător.
Secţiunea a 3-a. Mediatorul angajat în interiorul profesiei prin contract individual de muncă
Art. 22 (1) Mediatorul autorizat poate fi angajat în interiorul profesiei cu contract individual de muncă în condiţiile Codului muncii, încheiat cu biroul de mediator, biroul de mediatori asociaţi, societatea civilă profesională şi organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate medierea aşa cum este reglementată de Lege.
(2) În contractul individual de muncă la secţiunea „Clauze speciale” se înscrie o menţiune referitoare la obligaţia de confidenţialitate a mediatorului şi dreptul său de a refuza angajatorului divulgarea conţinutului discuţiilor dintre părţi în timpul medierii.
(3) La contractul individual de muncă se anexează Codul etic şi deontologic al mediatorului autorizat.
Secţiunea a 4-a Modificări ale formei de exercitare a profesiei
Art. 23 (1) Orice formă de exercitare a profesiei de mediator poate să îşi modifice adresa sediului profesional, datele de contact sau numele mediatorilor înscrişi în denumire, păstrându-şi acelaşi număr sub care a fost înscrisă iniţial în Registrul formelor de exercitare a profesiei, întocmit şi actualizat de Consiliu.
(2) Orice mediator poate să opteze pentru schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei de mediator şi radierea acesteia din Registrul formelor de exercitare a profesiei.
(3) În cazul modificării, schimbării sau încetării formei de exercitare a profesiei, mediatorul autorizat va depune la Consiliu o cerere însoţită de următoarele documente, pe care le va certifica personal pentru conformitate cu originalul:
a) actul de identitate – în copie;
b) hotărârea prin care a primit avizul Consiliului pentru forma de exercitare pentru care solicită modificare, schimbare sau încetare – în copie,
c) actul prin care face dovada modificării sau schimbării intervenite (dovada noului spaţiu, hotărârea asociaţilor, proces verbal al adunăii asociaţilor, certificat de căsătorie sau hotărârea definitivă privind desfacerea căsătoriei etc.) – în copie,
d) dovada plăţii taxei privind analiza dosarului de schimbare sau încetare a formei de exercitare a profesiei, în cuantum stabilit de Consiliu – în fotocopie;
e) legitimaţia de mediator, vizată la zi – în copie.
(4) Orice modificare survenită în forma de exercitare a profesiei de mediator deja avizată de Consiliu se constată prin decizie a preşedintelui.
(5) Schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei se aprobă prin hotărâre a Consiliului şi devine aplicabilă de la data emiterii hotărârii.
(6) Schimbarea formei de exercitare a profesiei atrage obligaţia îndeplinirii condiţiilor de înscriere a noii forme de exercitare a profesiei în Tabloul mediatorilor în termen de maximum 30 de zile de la data eliberării hotărârii emise de Consiliu, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.
(7) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage radierea din Tabloul mediatorilor şi retragerea autorizaţiei ca mediator.
Reguli de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei
Art. 24 (1) Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii. Condiţiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de regulament.
(1) Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la mediere, avantajele acesteia şi activitatea desfăşurată, cu decenţă şi onestitate, construindu-şi reputaţia pe competenţă şi demnitate, fără contribuţia reclamei de orice fel.
(2) Condițiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator prin promovarea şi ofertarea serviciilor serviciilor de mediere atât de către mediatori sau asociaţiile profesionale, cât şi de către formele de exercitare a profesiei prin care se furnizează serviciul de mediere sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de Mediere şi prezentul statut.
(3) Informaţia furnizată de mediator trebuie să fie fidelă, veridică şi cu respectarea secretului profesional, precum şi a celorlalte principii ale profesiei.
(4) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, se interzice folosirea de menţiuni comparative, nereale sau exagerate despre activitatea şi experienţa mediatorului, sau care conţin promisiuni de rezultat al medierii, precum şi indicaţii referitoare la identitatea clienţilor, fără acceptul expres al acestora.
(5) Mijloacele de publicitate vor fi folosite numai pentru promovarea şi ofertarea serviciilor de mediere şi nu pot fi folosite pentru reclamă în scopul dobândirii de clientelă pentru altă activitate proprie sau în interesul unor terţi.
(6) Pot fi utilizate pentru oferta de servicii de soluţionare a disputelor prin mediere una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
a) plasarea unei firme;
b) anunţuri de publicitate potrivit prezentelor Reguli;
c) anunţuri şi menţiuni în anuare, cărţi de telefon sau alte publicaţii;
d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, seminarii, etc. profesionale şi de specialitate;
e) oferta de servicii prin corespondenţă şi cărţi de vizită profesionale;
f) site Internet.
(7) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate pentru:
a) oferirea serviciilor de mediere prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reşedinţa unei persoane, sau într-un loc public;
b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens;
c) acordarea de consultaţii şi/sau desfăşurarea în public , inclusiv şi/sau difuzarea în tot sau în parte a şedintelor de mediere a unor cazuri reale, prin orice mijloc de comunicare în masa, inclusiv prin internet, emisiuni radiofonice sau televizate, etc.
Art. 25. (1) Firma formei de exercitare va fi amplasata într-un loc vizibil, la intrarea în imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional.
(2) Firma se realizează prin gravare pe orice tip de suport metalic, va avea dimensiunea maximă de 40 x 60 cm, 90 cm x 200 cm se realizează în conformitate cu modelele din Anexa ___ şi cuprinde obligatoriu următoarele elemente:
a. România şi Consiliul de Mediere, inclusiv sigla acestuia.
b. denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator, conform avizului Consiliului de Mediere;
c. adresa completă a sediului profesional;
d. date de contact ale formei de exercitare a profesiei de mediator;
e. poziţia la care este înscris în Registrul Formelor de Exercitare a profesiei de mediator.
(3) Mediatorul va afişa în interiorul sediului profesional autorizaţia de mediator, copie sau original, precum şi avizul formei de exercitare în sintagma „Avizat de Consiliul de Mediere prin Hotarârea Nr. __ din data de _________”.-
(4) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate în presa scrisă şi pe internet, cu ocazia stabilirii sau a schimbării sediului profesional precum şi a modificării formelor acestora.
(5) Pentru fiecare ocazie dintre cele prevăzute la alin.(4), formele de exercitare a profesiei de mediator pot publica o singura dată anunţuri ale caror dimensiuni să nu depaşească 6 x 9 cm.
(6) Anunţurile publicate în anuarele profesionale, cărţile de telefon sau alte publicaţii care privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, trebuie să cuprindă cel mult menţiunile prevăzute de legea 192/2006 pentru a fi înscrise corespunzător în Tabloul Mediatorilor.
(7) Formularele utilizate pentru corespondenţa profesională şi cărţile de vizită profesionale pot cuprinde în afara datelor înscrise în Tablou Mediatorilor şi un slogan de promovare a medierii ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor.
(8) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi organizaţiile din care fac parte respectivii mediatori autorizaţi, precum şi date de contact ale acestora.
(9) În vederea participării la manifestarile menţionate la alin. (8), formele de exercitare a profesiei pot edita pliante, flyere, mape sau broşuri de prezentare generală a medierii şi organizaţiei pentru comunicare publică.
Art. 26 (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea site, portal, blog, forum sau cont propriu în reţelele de socializare de pe internet care pot cuprinde
menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, promovarea medierii, date de contact şi link-uri spre alte site-uri de interes pentru profesie.
(2) Conţinutul şi modul de prezentare al site-ului de internet trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional, confidenţialitatea asupra clienţilor formei de exercitare a profesiei.
(3) Site-ul de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute de Legea nr.192/2006, prin care ar fi afectate principiile profesiei, morala şi ordinea publică, dreptul de proprietate intelectuală, etc.
(4) Pentru realizarea obiectivelor de publicitate proprii şi de promovare a medierii, forma de exercitare a profesiei deţinătoare a site-ului de internet trebuie să asigure cel puţin o dată pe an vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul site-ului propriu şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor, dacă conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator sau sunt făcute în scop comercial evident.
(5) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezentele Reguli privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de mediator constituie abatere în conformitate cu Legea nr. 192/2006 şi Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor.
(6) Firmele care la data adoptarii prezentelor Reguli de publicitate nu îndeplinesc condiţiile de formă şi conţinut vor fi schimbate în termen de maxim trei luni de la publicarea acestora pe site-ul oficial al Consiliului de Mediere.
Capitolul al IV-lea
Tabloul mediatorilor
Art. 27. (1) Mediatorii autorizaţi activi (cu drept de exercitare a profesiei) sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de Mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În tabloul prevăzut la alin. (1) se menţionează următoarele date:
a) numele şi prenumele mediatorului;
b) sediul profesional;
c) pregătirea de bază a mediatorului, instituţiile la care s-a format şi titlurile cu care le-a absolvit;
d) domeniul medierii în care acesta este specializat;
e) durata experienţei practice în activitatea de mediere;
f) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;
g) calitatea de membru al unei asociaţii profesionale în domeniul medierii, precum şi, după caz, al altor organizaţii;
h) existenţa unei cauze de suspendare.
(3) Consiliul de mediere are obligaţia să actualizeze Tabloul mediatorilor şi cel puţin o dată pe an, până la 30 ianuarie, şi să îl pună la dispoziţie celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de Internet a acestuia.
(4) Mediatorii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. ___. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi mediatorii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfaşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzator obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi de mediere cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi desfăşoară activitatea.
(5) Se va întocmi separat un tablou al mediatorilor suspedaţi sau incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. ___, care se reactualizează până la data de 30 ianuarie a fiecărui an, cu sprijinul asociaţiilor de mediatori.
(6) Tabloul mediatorilor activi, tabloul special al mediatorilor străini şi tabloul mediatorilor suspendaţi sau incompatibili se reactualizează lunar şi se afişează pe site-ul Consiliului.
(7) Până la data de 20 ianuarie a fiecarui an, asociaţiile întocmesc un Tablou al mediatorilor, actualizat, care va fi comunicat la Consiliu, instanţe, parchete, poliţie, administraţia locală, unde poate fi afişat într-un loc accesibil.
Art. 28 (1) Înscrierea în Tabloul mediatorilor se face pe baza unei cereri adresate Consiliului, care poate fi făcută concomitent cu solicitarea de avizare a formei de exercitare a profesiei sau ulterior pe cale separată.
(2) Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în Tabloul mediatorilor se contestă la secretariatul Consiliului. Decizia Consiliului poate fi contestată la Consiliul de Mediere, în termen de 15 zile de la data comunicării răspunsului de la secretariat.
Capitolul al V-lea
Drepturile şi obligaţiile mediatorilor
Art. 29 Mediatorii au următoarele drepturi:
– să informeze publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii precum şi a regulilor de publicitate;
– să fie remunerat pentru serviciile prestate cu onorariul convenit cu părţile în contract şi să îi fie decontate cheltuielile ocazionate de procedura de mediere;
să fie remunerat pentru serviciile prestate cu onorariul convenit cu părţile în contract şi să îi fie decontate cheltuielile ocazionate de mediere, atât în faza de informare cât şi în faza procedurii de mediere;
– să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate înlege;
– să refuze preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator;
să refuze preluarea unui caz, dar nu pe motive discriminatorii, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator;
– să beneficieze de inviolabilitatea sediului profesional, în condiţiile legii;
– să angajeze traducători, jurişti alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ necesar activităţii de mediere;
– să-şi aleagă liber forma de exercitare a profesiei şi modificarea acesteia potrivit reglementărilor din lege şi prezentul statut;
– să se înscrie în asociaţii profesionale locale sau naţionale având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor şi să adere la asociaţii internaţionale în condiţiile legii;
– să participe şi să fie sprijiniţi de Consiliu şi asociaţii în desfăşurarea de activităţi de promovare a medierii şi serviciilor prestate de mediatori;
– să fie informaţi şi să-şi spună părerea asupra activităţii desfăşurate de Consiliul de mediere şi să facă propuneri pentru sporirea eficacităţii cu care acesta lucrează;
– să poata consulta baza de date, lucrările, publicaţiile şi materialele documentare de care dispune Consiliul de mediere;
– să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional al profesiei;
– să fie înscrişi în Tabloul mediatorilor, publicat pe site şi în Monitorul Oficial al României, difuzat la instituţiile de interes pentru mediere;
– să utilizeze public calitatea de mediator şi de membru în organele de conducere sau comisii de specialitate, în scopuri utile medierii şi corpului profesional;
– să beneficieze de recunoaşterea, sprijinul, susţinerea şi colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice ori altor entităţi în exercitarea profesiei şi pentru realizarea unui serviciu de mediere de calitate;
– să participe la formele de pregătire profesională organizate de Consiliu, furnizori acreditaţi şi asociaţii pentru perfecţionarea pregătirii lor;
– să aleagă specializările sau domeniile în care consideră că îşi pot exercita mai bine profesia şi să îşi recomande competenţele dobândite;
– să beneficieze de apărarea integrităţii şi tratament nediscriminatoriu în timpul cercetării reclamaţiilor ce-i privesc sau în procedura disciplinară;
– să fie asistaţi sau reprezentaţi în condiţiile legii şi prezentului statut;
– alte drepturi specifice calităţii de mediator şi drepturi derivând din calitatea cetăţean.
Art 30 Mediatorii au următoarele obligaţii:
– să cunoască şi să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările internaţionale în domeniul medierii, Statutul profesiei, Codul de etică şi deontologie al mediatorului, hotărârile şi regulamentelor consiliului;
să cunoască şi să respecte Constituţia şi legile ţării privind medierea, reglementările internaţionale în domeniul medierii, Statutul profesiei, Codul de etică şi deontologie al mediatorului, hotărârile şi regulamentele Consiliului;
– să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului;
– să asigure ca medierea să se realizeze cu respectarea libertăţii, demnităţii şi a vieţii private a părţilor;
– să depună toate diligenţele pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil, înţelegând că activitatea mediatorului este una de diligenţe, nu de rezultat;
– să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii;
– să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent echilibru între părţi.
– să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale;
– să respecte normele de deontologie şi să răspundă, cu respectarea dispoziţiilor art. 32 din lege, cererilor formulate de autorităţile judiciare;
– să comunice Consiliului de mediere orice modificare a condiţiilor care face necesară actualizarea menţiunilor din Tabloul mediatorilor şi cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de lege;
– să-şi îmbunătăţească permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri de formare continuă, în condiţiile stabilite de Consiliul de mediere în standardul respectiv;
– să restituie înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere;
– mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul mediat;
– mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a părţilor şi, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate. În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăşura activitatea de mediere în cauza respectivă;
– să permită părţilor aflate în conflict să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord şi să fie reprezentate de alte persoane, având obligaţia să verifice identitatea acestora, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii;
– să nu dezvăluie identitatea părţilor atunci când solicită, cu acordul acestora, punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său;
– să atragă atenţia celorlalte persoane care participă la mediere asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi solicite semnarea unui acord de confidenţialitate de către aceştia;
– să aducă la cunoştinţa părţilor, dacă pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, urmând ca părţile să decidă asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere;
– să restituie onorariul, în parte, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere, atunci când decide să închidă procedura de mediere înainte de finalizare, într-unul din modurile prevăzute de lege;
– să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele, fără a încerca să impună părţilor, în nici un fel, o soluţie cu privire la conflictul mediat;
– să se asigure că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevazută de legi speciale;
– să nu înceapă procedura de mediere decât după încheierea contractului de mediere, în formă scrisă şi cu conţinutul prevăzut în Lege;
– să apere interesele şi imaginea profesiei de mediator, să contribuie la creşterea prestigiului acesteia şi în orice împrejurare / activitate publică din afara profesiei, să nu aibe atitudini potrivnice medierii ori să lezeze imaginea unui alt coleg mediator;
să apere interesele şi imaginea profesiei de mediator, să contribuie la creşterea prestigiului şi la promovarea acesteia şi în orice împrejurare / activitate publică din afara profesiei, să nu aibe atitudini potrivnice medierii ori să lezeze imaginea unui alt coleg mediator;
– să se abţină, chiar în afara exercitării profesiei, de la orice acţiuni contrare impartialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbirea reputaţiei, demnităţii şi probităţii profesionale;
– să contribuie la dezvoltarea şi întărirea profesiei şi corpului profesional şi la îmbunătăţirea cadrului legal specific;
– să-şi îndeplinească cu responsabilitate şi corectitudine atribuţiile pe timpul mandatului în organele de conducere ale corpului profesional;
– să se achite de alte obligaţii stabilite de organele în drept.
Capitolul al VI-lea
Răspunderea disciplinară, civilă, penală, materială
Art. 31 (1) Consiliul de Mediere adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora în prezentul statut, cu consultarea corpului profesional al mediatorilor.
(2) Consiliul de mediere ia măsuri pentru protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, verificarea respectării legalităţii, a Codul de etică şi deontologie profesională, a statutului profesiei, a hotărârilor şi deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale corpului profesional în colaborare cu structurile judeţene ale acestuia şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a mediatorilor.
(3) Fapta săvârşită de mediator cu vinovăţie, prin care încalcă dispoziţiile actele normative de la alin. (2), constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii şi prezentului statut.
Art. 32 (1) Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri:
a) încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate;
b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de lege;
c) refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict;
d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;
e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale:
e1) inducerea în eroare a părţilor asupra limitelor şi efectelor medierii;
e2) acţiuni denigratoare, jignitoare, acuzaţii neîntemeiate la adresa altor mediatori sau organelor de conducere a corpului profesional;
e3) nerezolvarea repetată a solicitărilor îndreptăţite ale mediatorilor sau cu depăşirea nejustificată a termenelor stabilite de către membrii organelor de conducere a corpului profesional;
e4) încălcarea prevederilor legale referitoare la obligaţii, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii pentru mediatori;
e5) încălcarea regulilor privind publicitatea;
e6) comportarea necorespunzătoare în activitatea de mediator sau societate dacă aduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, probităţii profesionale a mediatorului sau prestigiului profesiei;
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în:
a) observaţie scrisă;
b) amendă de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON);
c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni;
d) încetarea calităţii de mediator.
(3) Amenda se aplică pentru numai faptele considerate abateri prevăzute în lege.
(4) Limitele amenzii prevăzute la alin. (2) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliul de mediere, în funcţie de rata inflaţiei, după consultarea corpului profesional al mediatorilor prin organele desemnate.
Art. 33 (1) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.
(2) Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul de mediere, în scris şi sub semnătură privată, în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38 din lege şi art. 32(1) din prezentul statut.
(3) Cercetarea disciplinară reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate în scopul stabilirii existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare, cu privire la aspectele care au fost sesizate sau despre care s-a luat la cunoştinţă în mod direct, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.
(4)Cercetarea disciplinară se efectuează cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, principiul garantării dreptului la apărare, principiul legalităţii, principiul celerităţii şi principiul aflării adevărului.
(5) Sesizările anonime nu se iau în considerare.
(6) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplină numită prin hotărâre a Consiliului de mediere şi alcătuită dintr-un membru al Consiliului de mediere şi 2 reprezentanţi ai mediatorilor, desemnaţi prin tragere la sorţi din Tabloul mediatorilor. Membrii comisiei de disciplină trebuie să aibe minimum 2 ani vechime în profesie şi să nu fie în relaţii de prietenie sau duşmănie evidente cu mediatorul cercetat. Pentru motive întemeiate membrii comisiei de disciplină se pot abţine ori li se poate cere recuzarea de către mediatorul cercetat.
(7) Invitarea celui în cauză în vederea audierii este obligatorie. În caz de neprezentare, se va încheia un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din
care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit. Invitaţia va fi repetată o singură dată, iar mediatorul poate cere amânarea în scris numai pentru motive întemeiate. Dacă mediatorul nu se prezintă la invitaţia repetată, membrii comisiei vor finaliza dosarul în lipsă.
Membrii comisiei trebuie să respecte dispoziţiile legale, să fie imparţiali şi obiectivi, să nu întrebuinţeze cuvinte ofensatoare sau să aducă atingere în orice fel demnităţii mediatorului cercetat.
(8) Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului, să ceară copii după documentele care-l privesc, să fie asistat de un apărător ales dintre colegii mediatori sau avocaţi şi să îşi formuleze apărarea.
Art. 34 (1) Dosarul de cercetare cu propunere de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare se înaintează Consiliului de mediere.
(2) Comisia permanentă analizează dosarul şi propunerea comisiei de cercetare şi stabileşte sancţiunea care va fi aplicată, ce se comunică mediatorului în scris pe loc sau în termen de 48 de ore la adresa indicată.
Înainte de stabilirea sancţiunii, mediatorul cercetat poate fi invitat la comisie pentru a fi ascultat, poate aduce noi probe în apărarea sa. Dacă mediatorul este nemulţumit de sancţiunea aplicată, poate adresa o contestaţie Consiliului de mediere, care hotărăşte, în termen de 30 de zile, cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului şi sancţiunea aplicată. Hotărârea de sancţionare este comunicată în scris mediatorului la domiciliu, cu confirmare de primire.
(3) Sancţiunile disciplinare se aplică luând în considerare, în principal, următoarele elemente:
a) activitatea desfăşurată anterior;
b) caracterul şi gravitatea faptei comise;
c) împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită;
d) cauzele şi consecinţele acesteia;
e) gradul de vinovăţie;
f) preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;
g) conduita mediatorului în perioada cercetării disciplinare.
(4) Este interzisă aplicarea mai multor sancţiuni disciplinare pentru aceeaşi abatere.
(5) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare de către membrii comisiei la aplicarea sancţiunii.
Art. 35 (1) Hotărârea Consiliului de mediere de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 39 alin. (1) din lege poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.
(2) Acţiunea exercitată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate.
(3) Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. b) din lege rămasă definitivă, constituie titlu executoriu.
Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancţionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, până la achitarea sumei.
Art. 36 (1) Răspunderea disciplinară a mediatorului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.
(2) Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
(3) Răspunderea penală a mediatorului poate fi atrasă în condiţiile legii atunci când există date asupra săvârşirii de către mediator în exercitarea atribuţiilor a unei fapte prevăzute de legea penală. Pe durata urmăririi penale şi judecăţii faptei, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată dupa soluţionarea cauzei. În cazul trimiterii în judecată, mediatorul este suspendat din profesie până la soluţionarea cauzei.
Art. 37 (1) Sancţiunile prevăzute la art. 39 din lege sunt radiate de drept după trecerea următoarelor termene:
a) observaţia scrisă – după 6 luni de la aplicare;
b) amenda – după 1 an de la aplicare;
c) suspendarea din calitatea de mediator – după 2 ani de la aplicare.
(2) Dosarul de cercetare şi actele de sancţionare, contestare şi judecată se păstrează la Consiliul de mediere timp de 5 ani, după care rămân consemnate numai în fişa de evidenţă sancţiunea, rezultatul contestaţiei şi radierea, iar documentele din dosar se procesează prin reciclare.
(3) Acţiunea de reclamare cu rea-credinţă de către un mediator a altui mediator constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii şi prezentului statut.
Capitolul al VII-lea
Pregatirea profesională a mediatorilor
Secţiunea 1-a Reglementare generală
Art. 38 (1) Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către furnizorii de formare şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2) Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta.
(3) Structura cursului de formare profesională va fi întocmită conform prevederilor privind formarea adulţilor.
(4) Consiliul de mediere va emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.
Art. 39 (1) Instituţiile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară, conform art. 9 din lege, programe de formare profesională a mediatorilor se înscriu de către Consiliul de mediere pe o listă, care va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi la sediul
său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a acestuia.
(2) Consiliul de mediere are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către Consiliul de mediere.
(3) Retragerea autorizaţiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista prevăzută la alin.(1).
(4) Ambele tipuri de formare sunt asigurate de formatori autorizați pentru pregătirea adulţilor și atestaţi de Consiliul de Mediere, cu respectarea legislației în vigoare şi procedurii emise de consiliu.
Art. 40 (1) Formarea profesională a mediatorilor are ca principale obiective:
a) dobândirea de cunoştinţe teoretice în domeniul conflictelor, al soluţionării alternative a disputelor şi în special al medierii;
b) dezvoltarea de abilităţi practice în mediere;
c) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;
d) asigurarea accesului şi menţinerea în profesia de mediator.
(2) Formarea profesională a mediatorilor se realizează pe baza unor programe de formare iniţială şi continuă, întocmite pe baza criteriilor cuprinse în Standardul de formare iniţială în domeniul medierii şi în Standardul de formare continuă, elaborate de Consiliu.
(3) Revizuirea programelor de formare este obligatorie în maximum 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unor modificări ale standardului de formare.
(4) Toate programele de formare a mediatorilor respectă principiile formării adulţilor şi au o structurã care cuprinde maximum 30% pregătire teoretică şi minimum 70% pregătire practică.
Secţiunea a 2-a Formarea inițială
Art. 41 (1) Formarea inițială este cea care asigură posibilitatea de a deveni mediator, după absolvirea examenului de evaluare, în condițiile stabilite de Consiliul de Mediere.
(2) Standardul de formare iniţială în domeniul medierii stabileşte criteriile minime pentru realizarea programelor în ceea ce priveşte:
a) structura pe arii tematice;
b) calificarea şi experienţa formatorilor;
c) durata minimă a cursurilor pentru fiecare arie tematică, precum şi
d) condiţiile logistice minime ce trebuie asigurate de furnizorul de formare sau instituţia de învăţământ superior pe durata formării.
Secţiunea a 3-a. Formarea continuă
Art. 42(1) Orice mediator este obligat la formarea profesională continuă, prin dispozițiile legii și prezentului statut. În urma participării la formarea continuă în modalităţile stabilite de consiliul de mediere, mediatorul va obține puncte profesionale, potrivit punctajului acordat fiecărei activităţi prin hotărâre a consiliului, cu ocazia avizării acesteia la solicitarea furnizorului.
(2) Mediatorul trebuie să acumuleze un număr mediu anual de minimum 20 de puncte prin cursuri de perfecţionare sau specializare organizate de furnizori autorizaţi de Consiliul de mediere, pentru dezvoltarea competenţelor profesionale necesare exercitării profesiei de mediator.
(3) Punctajul mediu anual la formare continuă se poate obţine și prin participarea mediatorului ca auditor la conferințe, seminarii, sesiuni informative, ateliere de lucru şi pentru participarea în calitate de lector la acestea, precum şi pentru participarea mediatorului în calitate de realizator sau invitat la emisiuni radio/tv cu tematica despre mediere de minimum jumătate de oră, pentru redactarea de articole de specialitate publicate în reviste, ziare, site-uri în domeniul medierii sau juridic, pentru cărți publicate de către mediatori, la propunerea comisiei pentru formare profesională, pentru care Consiliul de mediere va acorda puncte profesionale.
Secţiunea a 4-a Autorizarea furnizorilor de formare a mediatorilor
Art. 43 (1) Formarea profesională a mediatorilor se realizează prin:
a) cursuri organizate de furnizori de formare autorizaţi de Consiliu, conform Legii, cu modificările şi completările ulterioare;
b) programe postuniversitare de nivel master acreditate, desfăşurate de instituţii de învăţământ superior, avizate în prealabil de Consiliu.
(2) Programele de formare în domeniul medierii, precum şi programele postuniversitare de nivel master în domeniul medierii se întocmesc pe baza
criteriilor cuprinse în standardele de formare elaborate de Consiliu şi se avizează în prealabil de către acesta.
(3) În vederea autorizării, furnizorul de formare depune la Consiliu o cerere însoţită de documentele solicitate conform procedurii de autorizare, în două exemplare, între care cel puţin:
a) certificatul de înregistrare fiscală – fotocopie;
b) programul de formare propus;
c) lista formatorilor propuşi;
d) curriculum vitae al fiecărui formator, însoţit de fotocopii ale documentelor care atestă pregătirea şi experienţa în conformitate cu criteriile stabilite de standardul de formare în domeniul medierii;
e) dovada că în obiectul de activitate este inclusă formarea în domeniul medierii.
(4) În termen de 45 de zile de la data la care a fost înregistrată, cererea de autorizare a programului de formare, însoţitã de toate documentele solicitate conform alin.(3), este analizatã de Comisia de formare profesională, care formuleazã o propunere pe baza căreia Consiliul adoptă o hotărâre de aprobare sau de respingere.
(5) Autorizaţia este emisă de Consiliu în maximum 30 de zile de la data adoptării hotărârii de aprobare a autorizării şi este valabilă maximum 4 ani de la data eliberării, putând fi reînnoită, conform procedurii de reautorizare.
(6) Comunicarea hotărârii Consiliului se face în scris, cu confirmarea primirii.
(7) Un exemplar al documentelor depuse spre autorizare se returnează petentului, iar pe fiecare pagină se înscrie menţiunea «Avizat de Consiliul de mediere, astăzi…….».
(8) Autorizaţia emisă de Consiliu pentru fiecare program de formare se eliberează pe bază de semnătură reprezentantului legal sau unui împuternicit al acestuia, după ce se face dovada achitării taxei de autorizare a programului de formare, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Consiliului.
(9) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare este obligat să anunţe Consiliul în maximum 15 zile cu privire la orice modificări ale datelor înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, orice modificare ulterioară autorizării adusă în programul de formare şi în lista formatorilor propuşi pentru derularea programului de formare.
(10) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare are obligaţia să solicite Consiliului aprobarea pentru prevăzut la art. 51 lit. b), prevăzută la art. 51 lit. c).
Capitolul al VIII-lea
Sistemul relaţional al profesiei de mediator
Secţiunea 1-a Relaţiile dintre mediator şi părţi
Art. 44 (1) Drepturile şi obligaţiile mediatorului, ale părţilor şi altor persoane care asistă părţile la mediere se nasc din prevederile legale aplicabile şi din contractul de mediere, încheiat între mediator şi părţi ori mandatarii acestora. Forma şi conţinutul general ale contractului sunt stabilite în anexa la prezentul statut.
(2) Medierea se bazează pe încrederea acordată mediatorului de către părţi ca persoană specializată în a-i sprijini să identifice şi să adopte o soluţie de rezolvare a conflictului acceptabilă, durabilă şi legală, prin folosirea tehnicilor de comunicare şi negociere.
(3) Mediatorul nu poate avea în aceeaşi cauză calitatea de avocat sau mandatar al uneia din părţile aflate la mediere. Dispoziţia se aplică şi membrilor asociaţi în formele de exercitare a profesiilor de avocat şi de mediator. Mediatorul care a fost chemat în calitate de martor într-un caz penal legat de conflictul dedus medierii, nu mai poate să medieze acel caz.
Secţiunea a 2-a Relaţiile dintre mediator şi autorităţi
Art. 45 (1) Mediatorul este obligat să comunice în timp util instanţelor şi organului judiciar procesul verbal şi acordul de mediere, după caz, potrivit reglementărilor legale.
(2) Mediatorul trebuie să răspundă cu promptitudine solicitarilor venite din partea autorităţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, participând la activităţi de promovare, dezbateri, informări publice.
Art. 46 (1) Relaţiile dintre mediatori sunt întemeiate pe încredere, respect şi sprijin reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, imaginii pozitive a profesiei şi medierii.
(2) În co-mediere, mediatorii îşi împart sacinile în mod echitabil, se ajută şi participă deopotrivă la buna desfăşurare a procedurii de mediere.
(3) Mediatorul nu poate pretinde sau accepta comisioane sau alte compensaţii de la avocaţi/mediatori/terţe persoane pentru faptul că a recomandat un mediator sau că a trimis o parte la mediator.
(4) Mediatorii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, în mod onest, cu respectarea cerinţelor concurenţei loiale între mediatori.
(5) Mediatorii trebuie să colaboreze între ei în cadrul formelor de exercitare a profesiei, asociaţiei, corpului profesional pentru promovarea medierii şi avantajelor acesteia, pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, pentru apărarea imaginii publice a profesiei, pentru relaţionare internaţională.
Secţiunea a 4-a Relaţiile dintre mediatori şi avocaţi
Art. 47 (1) În activitatea de informare şi promovare a medierii, mediatorul va informa părţile despre dreptul acestora de a fi asistate pe întreaga durată a procedurii de mediere şi eventual de a fi reprezentate, de către avocat.
(2) Relaţiile dintre mediatori şi avocaţi sunt bazate pe încredere şi respectul reciproc şi impun o colaborare onestă necesară menţinerii reputaţiei celor două profesii liberale şi satisfacerii intereselor părţilor care au apelat la ei.
(3) În timpul sesiunii de mediere, mediatorul va acorda avocatului timpul necesar pentru lămurirea părţilor prezente cu privire la mediere şi încheierea acordului de mediere.
(4) Mediatorul va furniza avocatului părţii toate informaţiile referitoare la procedura de mediere a cazului în care acesta este angajat.
Capitolul al IX-lea
Organizarea profesiei de mediator
Secţiunea 1. Consiliul de Mediere- Dispoziţii generale.
Art. 58. (1) Consiliul de mediere, denumit în continuare Consiliu, este un organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti, cu atribuţii de reglementare în domeniul medierii, înfiinţat în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege.
(2) Consiliul de mediere este autoritatea competentă din România privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesia de mediator, ca profesie reglementată, în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 59. Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor principii: principiul viziunii globale şi unitare; principiul legalităţii; principiul imparţialităţii; principiul cooperării; principiul prevenirii; principiul parteneriatului; principiul complementarităţii, transparenţei şi dialogului social; principiul confidenţialităţii, precum şi principiul responsabilităţii.
Secţiunea 2. Organizarea şi funcţionarea Consiliului de mediere.
Art. 60. (1) Consiliul este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct sau prin reprezentare de mediatorii autorizaţi înscrişi în Tabloul mediatorilor, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.
(2) Pot face parte din Consiliu persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt mediatori autorizaţi înscrişi în Tabloul mediatorilor;
b) dispun de cunoştinţe teoretice suplimentare formării iniţiale, însumând minimum 80 de ore de cursuri de formare în domeniul rezolvării conflictelor, acoperind disciplinele din standardul de formare iniţială a mediatorului, dintre care cel puţin 40 de ore de formare în mediere;
c) au o experienţă practică de minimum 2 ani, conform datelor înscrise în Tabloul mediatorilor;
d) nu sunt suspendaţi şi nu au fost sancţionaţi printr-o hotărâre rămasă definitivă;
e) au achitată la zi taxa anuală de administrare a Tabloului mediatorilor.
(3) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului au dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum stabilit prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli adoptat prin hotărâre a Consiliului.
(4) Consiliul îşi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul Consiliu, prin procesul-verbal de şedinţă care are loc în maximum 30 de zile de la data validării rezultatelor alegerilor.
(5) Mandatul membrilor Consiliului este de 4 ani şi începe la data preluării acestuia în condiţiile alin. (4). Preluarea mandatului se finalizează prin semnarea documentelor de către fiecare membru al Consiliului, prin care aceştia fac dovada că au luat cunoştinţă de şi se angajează să respecte Codul de etică al membrilor Consiliului de mediere şi Regulamentul privind Normele de organizare a Consiliului de mediere pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislaţia în vigoare şi reglementările în domeniul medierii, prevăzute în anexele nr. 9 şi 10.
Art. 61 (1) Activitatea executivă a Consiliului este coordonată de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret dintre membrii săi, pe durata prevăzută la art. 17 alin. (4) din Lege.
(2) Pentru activitatea depusă, preşedintele şi vicepreşedintele au dreptul la o indemnizaţie lunară de conducere, în cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului.
Art. 62 (1) Lucrările Consiliului sunt pregătite de o comisie cu activitate permanentă, denumită în continuare Comisia permanentă, formată din 5 membri desemnaţi de Consiliu dintre membrii săi pentru o perioadă de un an. Preşedintele şi vicepreşedintele sunt membri de drept ai Comisiei permanente.
(2) Pentru activitatea depusă, membrii Comisiei permanente au dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum prevăzut prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotărâre a Consiliului.
Art. 63 (1) În structura Consiliului prevăzută în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, funcţionează un secretariat tehnic, a cărui organigramă este propusă de preşedinte şi aprobată de membrii Consiliului reuniţi în şedinţă.
(2) Pentru buna funcţionare şi îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în condiţiile legii, Consiliul poate înfiinţa şi coordona comisii de specialitate formate din experţi pe domenii şi poate angaja contracte cu terţi.
(3) Pentru a asigura calitatea formării iniţiale şi continue a mediatorilor, Consiliul poate constitui un departament pentru calitatea formării în mediere.
(4) În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, Consiliul constituie cel puţin următoarele comisii consultative cu caracter permanent:
a) Comisia consultativă a corpului profesional;
b) Comisia consultativă pentru calitatea formării;
c) Comisia consultativă pentru calitatea serviciului de mediere;
d) Comisia pentru promovarea medierii;
f) Comisia pentru relaţia cu autorităţile şi alte organisme reprezentative;
g) Comisia legislativă.
(5) a) În maximum 3 luni de la constituire, comisiile consultative cu caracter permanent elaborează şi adoptă regulamente proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea atribuţiilor stabilite de Consiliu, şi le supun aprobării membrilor Consiliului, reuniţi în şedinţă.
b) Consiliul poate face recomandări motivate către fiecare comisie consultativă, pentru a solicita modificarea sau completarea regulamentelor proprii.
c) Regulamentele comisiilor consultative sunt publice şi intră în vigoare de la data de la care se afişează pe site-ul Consiliului.
d) Hotărârile Consiliului cu privire la constituirea şi la regulamentele comisiilor consultative pot fi modificate doar cu acordul acestora.
(6) Comisia consultativă a corpului profesional este constituită din reprezentanţii asociaţiilor profesionale, având rolul de a formula propuneri privind organizarea profesiei şi de a aviza proiecte de hotărâri ce vizează exercitarea profesiei de mediator.
(7) Comisia consultativă pentru calitatea formării este constituită din reprezentanţi, cel puţin de nivel formator, ai furnizorilor de formare înscrişi în Lista furnizorilor de formare autorizaţi de Consiliu şi are ca rol formularea de propuneri şi recomandări privind îmbunătăţirea calităţii formării iniţiale şi continue a mediatorilor, precum şi avizarea proiectelor de hotărâri ale Consiliului referitoare la sistemul de formare iniţială şi continuă, cu excepţia standardelor de formare.
(8) Comisia consultativă pentru calitatea serviciului de mediere este constituită din reprezentanţi ai organizaţiilor în domeniul medierii şi are rolul de a formula propuneri şi recomandări cu privire la modul de organizare, monitorizare şi control al acestor servicii.
(9) Comisia pentru promovarea medierii este constituită din mediatori autorizaţi, la propunerea membrilor Consiliului, şi are rolul de a propune strategii de promovare a profesiei şi de a elabora programe şi proiecte care să contribuie la informarea publicului larg şi a unor grupuri-ţintă specializate cu privire la mediere şi la activitatea Consiliului.
(10) Comisia pentru relaţia cu autorităţile şi alte organisme reprezentative este constituită din mediatori autorizaţi, la propunerea membrilor Consiliului, şi are rolul de a propune strategii şi acţiuni în relaţia cu fiecare autoritate publică şi organism reprezentativ cu care Consiliul a încheiat un protocol de colaborare.
(11) Comisia legislativă este constituită din mediatori autorizaţi, la propunerea membrilor Consiliului, şi are rolul de a identifica nevoia unor corelări legislative şi de a face propuneri pentru abordarea unitară a medierii, în sensul legii.
Art. 64 Consiliul îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din următoarele tipuri de venituri:
a) taxe provenind din autorizarea mediatorilor, acreditarea formatorilor, examinatorilor şi experţilor şi taxe privind reacreditarea formatorilor, examinatorilor şi experţilor;
b) taxe profesionale pentru exercitarea profesiei de mediator;
c) taxe provenind din avizarea modificării formei de exercitare a profesiei de mediator;
d) taxe provenind din avizarea înfiinţării de sedii profesionale secundare ale formelor de exercitare a profesiei de mediator;
e) taxe provenind din avizarea programelor postuniversitare de nivel master în domeniul medierii;
f) taxe provenind din autorizarea cursurilor şi a programelor de formare profesională iniţială a mediatorilor;
g) taxe provenind din autorizarea cursurilor şi a programelor de formare profesională continuă a mediatorilor;
h) taxe provenind din analiza programelor de formare în vederea echivalării pregătirii profesionale ca mediator;
i) taxe de înscriere în lista furnizorilor autorizaţi de formare profesională a mediatorilor şi taxe de menţinere în lista formatorilor şi experţilor;
j) donaţii, sponsorizări, alte surse de finanţare, dobândite în condiţiile legii;
k) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
l) încasări din vânzarea materialelor proprii;
m) sume provenite din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;
n) alte venituri stabilite prin hotărâri ale Consiliului.
Art. 65 (1) Calitatea de membru al Consiliului încetează în următoarele situaţii:
a) prin renunţare scrisă;
b) prin deces;
c) prin încetarea calităţii de mediator;
d) prin absenţa nemotivată la mai mult de 3 şedinţe ordinare într-un an;
e) prin suspendarea din calitatea de mediator, la cerere;
f) prin aplicarea unei sancţiuni disciplinare rămase definitivă.
(2) Încetarea calităţii de membru se constată prin hotărâre a Consiliului.
(3) Absenţele se consideră a fi motivate în caz de boală, din motive familiale (deces, căsătorie, botez, boala unui membru din familie), concedii, participări la evenimente ca şi reprezentant al Consiliului şi în alte situaţii aprobate de Consiliu în şedinţa în care se absentează.
(4) În caz de încetare a mandatului de membru al Consiliului, membrii supleanţi aleşi vor completa Consiliul în ordinea listei, pentru perioada de mandat rămasă vacantă.
Art. 66. (1) Revocarea unui membru al Consiliului de mediere poate avea loc în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (4^1) din lege.
(2) Consiliul de mediere asigură organizarea şi desfăşurarea procedurii de revocare a membrilor săi.
Art. 67. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul cooperează cu ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu instituţiile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu persoanele fizice, în condiţiile legii.
Art. 68. (1) Coordonarea activităţii executive a Consiliului este asigurată de un preşedinte şi un vicepreşedinte aleşi în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1).
(2) Preşedintele coordonează întreaga activitate, reprezintă Consiliul în relaţiile cu terţii şi este ordonator de credite.
(3) Preşedintele prezidează şedinţele Consiliului şi ale Comisiei permanente.
(4) În exercitarea funcţiei sale preşedintele emite decizii.
(5) Preşedintele poate delega exercitarea unor atribuţii din competenţa sa şi poate încredinţa mandatul de reprezentare vicepreşedintelui ori altor persoane din cadrul Consiliului, în condiţiile legii.
(6) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al preşedintelui. Dacă preşedintele şi vicepreşedintele sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, Consiliul poate delega unul dintre membrii săi pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile preşedintelui.
(7) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui începe de la data semnării procesului-verbal de predare-preluare a gestiunii Consiliului, întocmit de preşedintele sau de vicepreşedintele care predă mandatul, după caz.
(8) Predarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinte se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind bunurile mobile şi imobile, situaţia financiară a conturilor bancare şi arhivele predate, respectiv preluate în gestiune.
(9) Perioada de predare a documentelor gestionate de preşedinte şi de vicepreşedinte este de 15 zile calendaristice, de la data alegerii în funcţie.
Art. 69. (1) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui încetează în următoarele situaţii:
a) prin renunţare scrisă;
b) prin deces;
c) prin încetarea calităţii de membru al Consiliului;
d) absenţa nemotivată pe o perioadă mai mare de 3 luni consecutiv;
e) la împlinirea termenului mandatului prevăzut la art. 6 alin. (1);
f) prin revocare, cu votul a minimum 5 membri ai Consiliului.
(2) Încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte se constată prin hotărâre a Consiliului.
(3) În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.
Art. 70 (1) Activitatea Consiliului se desfăşoară pe baza planului anual de activităţi, aprobat prin hotărâre a Consiliului.
(2) Consiliul se întruneşte lunar în şedinţă ordinară fixată prin hotărâre a Consiliului valabilă pe durata mandatului şi ori de câte ori este necesar în şedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui, cu propunerea ordinii de zi a şedinţei.
(3) Convocarea în şedinţă extraordinară se face la propunerea preşedintelui sau a minimum 3 dintre membrii Consiliului.
(4) Ordinea de zi pentru şedinţele ordinare se afişează pe portalul web al Consiliului cu minimum 10 zile înainte de data şedinţei, cu indicarea orei şi locului desfăşurării şedinţei, iar pentru şedinţele extraordinare se afişează cu minimum 3 zile înainte.
(5) Şedinţele Consiliului sunt publice, cu excepţia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel.
(5^1) Ordinea de zi va conţine şi specificarea caracterului public sau nepublic al şedinţei sau al unor puncte de pe ordinea de zi.
(6) Lucrările Consiliului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 5 membri.
(7) a) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun, exprimat direct sau prin mandat scris.
b) La solicitarea membrului Consiliului, voturile împotrivă şi cele de abţinere se motivează şi se consemnează separat în procesul-verbal de şedinţă.
(8) Hotărârile Consiliului care se referă la profesia de mediator sunt obligatorii pentru toţi mediatorii, se publică pe portalul web al Consiliului în maximum 5 zile de la data adoptării lor şi, după ce conţinutul acestora a fost
avizat de membrii consiliului, după caz, se trimit spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(9) Consiliul adoptă hotărâri referitor la organizarea profesiei, sistemul de formare şi calitatea formării mediatorilor, precum şi referitor la avizarea programelor de formare, după consultarea comisiilor cu atribuţii în domeniu constituite conform art. 8 alin. (4), ale căror regulamente proprii au fost aprobate prin hotărâre a Consiliului.
(10) Cheltuielile de deplasare şi diurnă ale membrilor care participă la şedinţele ordinare sau extraordinare ori reprezintă Consiliul în relaţia cu terţii sunt suportate din bugetul anual al Consiliului, în limitele stabilite prin hotărâre a acestuia.
Secţiunea a 3-a. Atribuţiile Consiliului de mediere
Art. 71. Atribuţii de organizare şi funcţionare a Consiliului:
a) adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa;
b) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului şi membrii Comisiei permanente;
c) adoptă planul de activităţi anuale, bugetul anual de venituri şi cheltuieli şi Raportul de bilanţ financiar-contabil anual;
d) stabileşte şi actualizează cuantumul taxelor şi amenzilor din care îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare, conform art. 21 din Lege;
e) organizează activitatea de redactare şi editare a publicaţiilor Consiliului;
f) acceptă donaţiile şi legatele făcute Consiliului;
g) aprobă achiziţia de bunuri mobile sau imobile ale Consiliului, pe baza unui raport de necesitare şi oportunitate;
h) organizează conferinţa naţională anuală a mediatorilor pentru a promova profesia de mediator şi activitatea Consiliului;
i) stabileşte natura şi regimul documentelor şi informaţiilor referitoare la activitatea Consiliului;
j) organizează alegerea următorului Consiliu, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament;
k) exercită controlul asupra activităţii şi asupra deciziilor Comisiei permanente, preşedintelui şi vicepreşedintelui;
l) aprobă regulamentul de desfăşurare a şedinţelor membrilor Consiliului, modul de stabilire a ordinii de zi, condiţiile de asigurare a caracterului public al şedinţelor, procedura de lucru între Comisia permanentă şi Consiliu, procedurile de lucru între Consiliu şi organismele de consultare, precum şi cu cele de specialitate;
m) aprobă procedura de lucru a Comisiei permanente, precum şi procedurile de lucru specifice pentru activităţile acesteia ce decurg din atribuţiile stabilite de Consiliu;
n) aprobă organigrama structurii executive a Consiliului propusă de preşedinte şi o publică pe portalul său web;
o) aprobă strategiile şi planurile de activităţi propuse de comisiile consultative şi de Comisia permanentă;
p) aprobă constituirea de noi comisii de specialitate, colaborările pe bază de protocol cu alte instituţii publice sau organizaţii naţionale şi internaţionale, precum şi participarea în proiecte, la iniţiativa Consiliului sau a unor terţi;
q) elaborează şi modifică codul etic al membrilor Consiliului, cu consultarea Comisiei consultative a corpului profesional al mediatorilor, a Comisiei consultative pentru calitatea formării şi a Senatului;
r) stabileşte cazurile pentru care Consiliul emite hotărâri şi cele pentru care preşedintele emite decizii;
s) aprobă rapoartele anuale de activitate;
t) adoptă hotărâri cu privire la constituirea comisiilor consultative şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora;
u) solicită avizele comisiilor consultative cu caracter permanent, în conformitate cu atribuţiilor stabilite prin regulamentele proprii;
v) colaborează cu instituţiile de resort pentru transpunerea legislaţiei europene în materia medierii;
w) îndeplineşte orice alte atribuţii care privesc organizarea Consiliului, a Comisiei permanente şi a Secretariatului tehnic;
x) înfiinţează asociaţii, fundaţii sau societăţi comerciale şi participă la administrarea acestora.
Art. 72. Atribuţii privind formarea mediatorilor:
a) avizează modificarea standardului ocupaţional al mediatorului;
b) propune modificări ale standardelor ocupaţionale existente şi face propuneri de noi standarde ocupaţionale care conţin denumirea de mediator, competenţe de mediator sau prevederi referitoare la mediere, în aplicarea art. 12 alin. (4) şi (5) din Lege;
c) adoptă standardele de formare în domeniul medierii, elaborate sau modificate de Senat;
d) autorizează cursurile şi programele de formare a mediatorilor, în condiţiile standardelor de formare a mediatorului, şi autorizează furnizorii de formare să deruleze cursuri şi programe de formare autorizate de Consiliu;
e) avizează programele de nivel master în domeniul medierii, care au ca scop dobândirea competenţelor de mediator, în condiţiile standardului de formare iniţială a mediatorului;
f) acreditează formatorii, examinatorii şi experţii evaluatori de programe de formare a mediatorului, în condiţiile standardului de formare iniţială a mediatorului;
g) adoptă procedurile de autorizare, avizare, acreditare din domeniul formării mediatorilor;
h) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare autorizaţi şi o pune la dispoziţia celor interesaţi pe portalul web al Consiliului;
i) întocmeşte şi actualizează lista formatorilor, a examinatorilor şi a experţilor evaluator acreditaţi şi o pune la dispoziţia celor interesaţi pe portalul web al Consiliului;
j) colaborează cu organizaţii similare din străinătate pentru creşterea permanentă a calităţii formării mediatorilor şi promovarea intereselor acestora;
k) emite documentele care atestă calificarea profesională a mediatorilor, în condiţiile prevăzute de Standardul de formare a mediatorului;
l) supraveghează şi ia măsuri privind respectarea standardelor de formare în domeniul medierii, în condiţiile prevăzute de acestea;
m) stabileşte condiţiile de atestare a calificării ca mediator, precum şi cele de echivalare ori compensare a pregătirii în mediere, prevăzute de art. 8 alin. (5) din Lege;
n) emite documentele care atestă echivalarea ori compensarea pregătirii în mediere, în condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (5) din Lege.
Art. 73 Atribuţii de control:
a) autorizează mediatorii, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament;
b) emite documentele de autorizare a mediatorilor;
c) întocmeşte şi actualizează Tabloul mediatorilor şi îl pune la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a acestuia;
d) elaborează procedura de înscriere în Tabloul mediatorilor a mediatorilor autorizaţi;
e) aprobă forma Tabloului mediatorilor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
f) ţine evidenţa formelor de exercitare a profesiei pentru mediatorii autorizaţi;
g) primeşte înştiinţările depuse în scris şi ţine evidenţa cetăţenilor străini care desfăşoară cu caracter ocazional activitate ca mediator pe teritoriul României;
h) apără şi promovează interesele mediatorilor în scopul prevenirii sau eliminării practicilor discriminatorii sau monopoliste în furnizarea serviciului de mediere;
i) colaborează cu alte instituţii publice pentru punerea în practică în mod unitar a legislaţiei în domeniul medierii, cu scopul de a dezvolta o practică unitară a furnizării serviciilor de mediere;
j) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;
k) întocmeşte şi actualizează cel puţin semestrial Registrul de evidenţă al asociaţiilor profesionale ale mediatorilor, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, şi îl publică pe portalul său web;
l) întocmeşte şi actualizează Lista organizaţiilor din domeniul medierii, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, şi o publică pe portalul său web;
m) adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;
n) ia măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi aplicarea normelor privind răspunderea disciplinară a acestora;
o) stabileşte condiţiile în care se poate face publicitate profesiei;
p) cooperează, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în conformitate cu prevederile legale în domeniu;
q) ia măsuri pentru aplicarea în practică a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Lege, în condiţiile respectării legislaţiei privind concurenţa;
r) primeşte sesizările în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38 din Lege, stabileşte condiţiile privind constituirea şi constituie comisiile de disciplină, după caz;
s) analizează şi aprobă sancţiunile stabilite de Comisia de disciplină şi răspunde de aplicarea acestora;
t) stabileşte regulile de arhivare care trebuie respectate de formele de exercitare a profesiei şi modelele de registre pentru organizarea activităţii mediatorilor;
u) întocmeşte şi actualizează cel puţin semestrial Registrul de evidenţă a organizaţiilor din domeniul medierii, precum şi Registrul de evidenţă a asociaţiilor profesionale specializate ale mediatorilor, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament şi le publică pe portalul său web.
Art. 74. Consiliul îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege şi de prezentul regulament.
Secţiunea a 4-a. Atribuţiile Comisiei permanente.
Art. 75. Atribuţiile Comisiei permanente sunt:
a) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului şi desfăşurarea activităţii permanente a instituţiei, sub coordonarea preşedintelui, iar în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui Consiliului;
b) elaborează proiecte de strategii, de planuri de activităţi şi de bugete de venituri şi cheltuieli;
c) pregăteşte şedinţele consiliului şi stabileşte priorităţile de pe ordinea de zi pe baza propunerilor membrilor Consiliului, transmise în scris şi însoţite de documentaţia necesară, acolo unde este cazul, depuse până la începerea şedinţei comisiei;
d) analizează Raportul anual de venituri şi cheltuieli şi formulează propuneri pentru a fi discutate şi adoptate de Consiliu;
e) elaborează proiecte de regulamente, metodologii, standarde şi proceduri privind organizarea profesiei de mediator şi le propune spre adoptare Consiliului;
f) formulează propuneri pentru completarea, modificarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;
g) formulează propuneri pentru conţinutul tematic al Conferinţei naţionale anuale;
h) verifică îndeplinirea condiţiilor privind autorizarea mediatorilor sau avizarea formei de exercitare, solicitate prin cereri, analizează cererile şi documentele anexate privind recunoaşterea pregătirii ca mediator şi înaintează Consiliului rezoluţia de aprobare sau respingere a cererilor analizate.
Art. 76 (1) Comisia permanentă este condusă de preşedintele Consiliului şi lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi.
(2) Comisia permanentă îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Consiliu.
(3) Comisia permanentă se întruneşte ori de câte ori este necesar, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin.
(4) Calitatea de membru în Comisia permanentă încetează în condiţiile prevăzute la art. 10, care se aplică şi membrilor Comisiei permanente.
Secţiunea a 5-a. Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui
Art. 77 (1) Preşedintele coordonează întreaga activitate executivă a Consiliului, având următoarele atribuţii:
a) supraveghează şi răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului;
b) reprezintă Consiliul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
c) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele Consiliului, cu autorizarea prealabilă a acestuia;
d) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente;
e) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului şi ale Comisiei permanente;
f) coordonează activitatea Consiliului;
g) coordonează activitatea Secretariatului tehnic;
h) este ordonator de credite;
i) propune membrilor Consiliului spre aprobare organigrama Secretariatului tehnic, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli şi raportul execuţiei bugetare anuale;
j) colaborează cu vicepreşedintele în toată activitatea sa;
k) prezintă Consiliului periodic un raport de activitate şi informează Consiliul cu privire la activitatea instituţiei şi a Comisiei permanente desfăşurată între şedinţele acestuia;
l) răspunde de organizarea şi buna funcţionare a Secretariatului tehnic al Consiliului;
m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, prezentul regulament şi de hotărârile Consiliului.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii.
Art. 78. Atribuţiile vicepreşedintelui sunt:
a) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului;
b) asigură coordonarea activităţii Consiliului, în lipsa preşedintelui;
c) conduce lucrările în şedinţele Consiliului şi în şedinţele Comisiei permanente, în lipsa preşedintelui;
d) asigură reprezentarea Consiliului în raport cu terţii, în lipsa preşedintelui;
e) coordonează activitatea Secretariatului tehnic, în lipsa preşedintelui sau ca urmare a unui mandat scris din partea preşedintelui;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Consiliului;
g) colaborează cu preşedintele în toată activitatea sa.
Secţiunea a 6-a. Secretariatul tehnic
Art. 79 (1) Secretariatul tehnic este structura de lucru executivă a Consiliului şi este condus de un director executiv, angajat permanent, conform Legii nr. 53/2003 – Codului muncii, republicată.
(2) Secretariatul tehnic funcţionează conform unei organigrame proprii, propusă de preşedinte şi aprobată de membrii Consiliului, reuniţi în şedinţă.
(3) Secretariatul tehnic duce la îndeplinire hotărârile Consiliului şi deciziile preşedintelui Consiliului şi are următoarele atribuţii:
a) primeşte, ia în evidenţă şi distribuie corespondenţa adresată Consiliului;
b) eliberează actele emise de Consiliu, precum şi copii şi duplicate ale acestora, pe baza unei cereri motivate şi aprobate de preşedinte;
c) asigură suportul tehnic necesar desfăşurării activităţilor specifice Consiliului, preşedintelui şi vicepreşedintelui, precum şi membrilor Comisiei permanente;
d) asigură consilierea şi reprezentarea juridică a Consiliului printr-un serviciu juridic înfiinţat în cadrul Secretariatului;
e) redactează, înregistrează, arhivează şi ţine evidenţa documentelor Consiliului;
f) pregăteşte şi desfăşoară activităţi de relaţii publice pe plan intern şi extern, în limitele stabilite de Consiliu;
g) pregăteşte şi asigură suportul tehnic şi logistic pentru organizarea şi desfăşurarea conferinţei anuale a mediatorilor;
h) pune la dispoziţia mijloacelor de informare în masă, a diferitelor instituţii, organizaţii sau a cetăţenilor, în mod oportun şi complet, informaţiile solicitate, în măsura în care acestea au fost aprobate de către Consiliu ca fiind publice;
i) răspunde de realizarea şi actualizarea site-ului web al Consiliului şi asigură informatizarea în condiţii optime a activităţii acestuia;
j) asigură activitatea de primire, depozitare, conservare, întreţinere şi exploatare a materialelor, inventarului propriu şi a mijloacelor fixe;
k) răspunde de realizarea materialelor publicitare şi a publicaţiilor proprii ale Consiliului, precum şi de distribuirea acestora;
l) răspunde de întreţinerea clădirii şi a bunurilor din dotare, de buna funcţionare a instalaţiilor, întocmeşte documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor de reparaţii curente;
m) răspunde de respectarea normelor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi în cazul situaţiilor de urgenţă;
n) ţine evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate de Consiliu şi răspunde de respectarea prevederilor legale financiar-contabile;
o) întocmeşte raportul anual de execuţie bugetară al Consiliului şi face propuneri privind bugetul de venituri şi cheltuieli.
(4) Directorul executiv al Secretariatului tehnic se subordonează preşedintelui şi colaborează în îndeplinirea atribuţiilor sale cu vicepreşedintele, membrii Consiliului, comisiile consultative cu caracter permanent şi alte comisii speciale înfiinţate de Consiliu.
(5) Directorul executiv duce la îndeplinire hotărârile Consiliului, deciziile preşedintelui sau, după caz, ale vicepreşedintelui şi răspunde de modul de îndeplinire a atribuţiilor Secretariatului tehnic prevăzute prin prezentul regulament şi prin fişele de post.
(6) Directorul executiv al Secretariatului tehnic mai are următoarele atribuţii:
a) răspunde de siguranţa din punctul de vedere al securităţii în muncă şi al situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare;
b) răspunde de dotarea cu echipamentul necesar şi de efectuarea instructajului tuturor angajaţilor cu privire la modul de aplicare a măsurilor de prevenire şi combatere a accidentelor ce pot surveni în sediul unde îşi desfăşoară activitatea Secretariatul tehnic;
c) răspunde de organizarea acordării primului ajutor în situaţiile de urgenţă, prin constituirea unor echipe speciale în acest sens;
d) răspunde de adaptarea regulilor generale stabilite prin lege pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi în situaţii de urgenţă la condiţiile locurilor de muncă existente;
e) răspunde de respectarea şi aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă de către toţi angajaţii;
f) răspunde de urmărirea modului în care se pun în practică măsurile stabilite de inspectorii de muncă cu prilejul controalelor şi al cercetării accidentelor de muncă.
……………………………………………………………………………………………………………………….
NOTĂ:
Acest proiect a fost redactat în baza art. V din Legea nr. 115/2012, pe baza propunerilor făcute de: Asociaţia Mediatorilor Galaţi, Asociaţia Centrul de Mediere Neamţ, Asociaţia Centrul de Mediere Ploieşti şi Camera Mediatorilor Iaşi, Asociaţia Centrul de Mediere Alba de către grupul de lucru constituit din mediatorii C. Asofronie, V. Trifescu şi R. Chelariu, S. Coste, A. Mocan.
Cuprinsul şi principalele prevederi au fost dezbătute de participanţii la şedinţele comisiei consultative a corpului profesional din 21.09.2012 de la Piatra Neamţ şi din 17.11.2012 de la Braşov.
Proiectul se înaintează Consiliului de Mediere în data de 14.11.2013 pentru analiză în şedinţa Comisiei Consultative privind consultarea Corpului Profesional, care va avea loc în data de 22.11.2013, ora 10,oo şi pentru publicarea pe site-ul www.cmediere.ro pentru o perioadă de 30 de zile.
Pentru Capitolul al IX-lea Organizarea profesiei se aşteaptă propuneri de
la asociaţii pana la data de 21.11.2013 pentru integrarea în forma finală.
OBSERVAŢII ŞI PROPUNERI
ASOCIAŢIA………………………………………………………………….
Ex.:
1. La Capitolul XXX, art. … se înlocuieşte ….. cu …….
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.