Informații la zi despre Mediere, Avocat și Mediator autorizat ILIE DORIN

O propunere de modificare a legii medierii a fost depusa la Camera Deputatilor de catre deputatul Tudor Ciuhodaru, propunere cu numarul BP63/15.02.2013.

Propunerea vizeaza eliminarea sintagmei „daca este cazul”, si modificarea sintagmei „sedinta de informare privind avantajele medierii” cu „sedinta de informare privind medierea”, din art. 2 alin. 1 al legii medierii.

Astfel, conform propunerii, Art. 2
(1) va avea urmatorul continut : „Daca legea nu prevede altfel, partile, persoanele fizice sau persoanele juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind medierea, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege”

O alta propunere de modificare a legii medierii vizeaza abrogarea art Art. 60^1 alin 1 lit g
(1) In litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de solutionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in urmatoarele materii:
g)in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima isi exprima consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul; daca victima refuza sa participe impreuna cu faptuitorul, sedinta de informare se desfasoara separat.

Desemeni propunerea vizeaza abrogarea articolului Art. 70 alin
(5)  – Pentru solutionarea cauzelor penale in baza acordului incheiat ca rezultat al medierii, mediatorul este obligat sa transmita organului judiciar acordul de mediere in procesul-verbal de incheiere a medierii in orginal si in format electronic, daca partile au ajuns la o intelegere sau doar procesul-verbal de incheiere a medierii in situatiile prevazute la art. 56 alin. (1) lit. b) si c).

Conform propunerii dovada participarii la sedinta de informare privind medierea ar putea fi ceruta partilor incepand cu data de 1.09.2013, deputatul cerand prorogarea intrarii in vigoare a art Art. 60^1.
(1) In litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de solutionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in urmatoarele materii.

In expunerea de motive deputatul arata ca doreste abrogarea obligativitatii parcurgerii sedintei de informare privind medierea penala datorita repercursiunilor sociale si economice pe care le-ar avea aceasta, considerandu-o in cauzele penale ca fiind o „bariera birocratica ce deschide calea presiunilor sociale si economice, precum si cele de ordin psihologic prin trairea experientelor traumatizante.”

Legea Medierii specifica in acest moment ca persoanele fizice pot apela la mediator in cauzele penale unde raspunderea penala este inlaturata daca intervine impacarea partilor si/sau retragerea plangerii prealabile.

Impacarea partilor si/sau retragerea plangerii prealabile sunt drepturi conferite victimelor de legiuitorul roman inca de la elaborarea Codului Penal din 1865. Legiuitorul a considerat ca in anumite infractiuni, persoanele vatamate isi pot spune cuvantul privind tragerea sau nu la raspundere penala a faptuitorului, dand acestora dreptul de a le actiona in justitie pentru a fi condamnate, luand in considerare mai ales relatiile dintre faptuitor si victima, ori gradul de pericol social al acelor fapte.

Pentru anumite infractiuni, institutiile penale precum retragerea plangerii ori impacarea partilor vor ramane reglementate, fiind o normalitate a dreptului penal, si un drept al victimelor infractiunilor care nu le poate fi luat.

Ramanand reglementate, dreptul victimelor de a-si retrage plangerea prealabila ori de a se impaca cu faptuitorul, va fi un drept de care ele pot dispune, putand face obiectul medierii. Legea Medierii contine dispozitii speciale in materia medierii cauzelor penale la art 67-70.

Cat despre efectul traumatizant al unui proces de mediere, pot fi de acord ca este oaresicum traumatizant prin rememorarea faptei , insa nu este in nici un caz mai traumatizant decat un proces penal clasic. Citandu-l pe domnul judecator Cristi Danilet, spun ca „in procesul penal victima unor astfel de infractiuni poate ajunge sa fie interogata despre fapta de pana la 4 ori – odata in fata politistului de urmarire penala, apoi poate fi audiata din nou si de procuror, apoi inca odata va trebui sa spuna public toate detaliile faptei, apoi mai exista si posibilitatea unei cai de atac, unde din nou i se poate cere sa spuna public exact cum s-a petrecut fapta, pentru ca adevarul sa iasa la iveala si inculpatul sa fie pedepsit exact pentru ce a facut”. Aici, avand in vedere si numarul de persoane(politist judiciar, procuror, judecator 1, complet de judecatori) fata de care se expune fapta si detaliile, si publicitatea sedintei de judecata, nu exista trauma? Este jenant si traumatizant, sa spui ca ai fost batut, ori ca ai fost violata de 4 ori, in fata a 4 anchetatori diferiti, de 2 ori in mod public?

Stim  ca un proces penal lung nu aduce decat incordare si frustrare de partea victimei, si odata cu trecerea timpului sentimentul ca se va face dreptate scade.

Tocmai din acest motiv a intervenit legiutorul si a dispus incercarea unei metode alternative moderne de solutionare a acestor tipuri de conflicte, pentru ca victima sa sufere cat mai putin si ca sa i se dea satisfactie cat mai mult. In mediere dialogul mediatorului cu victima este un dialog deschis, sincer si serios, nu este un dialog de ancheta, ci este un dialog de gasire a unor solutii, unor variante de impacare, daca victima isi arata disponibilitatea de a gasi si agrea un compromis, avand in toate cazurile doar de castigat.

Dialogul mediatorului cu victima nu presupune nici o trauma, ci dimpotriva este un instrument eficace in a ajuta victima sa depaseasca momentul faptei si sa se gandeasca la o solutie pragmatica, atat timp cat i s-a dat de catre legiuitor acest drept.

Victima nu este obligata (si nici nu se practica) sa stea fata in fata cu faptuitorul. In mediere sedintele separate cu partile sunt posibile si chiar se practica si in materie civila ori comerciala. In cauzele penale, sedintele se pot programa la zile diferite pentru victima si faptuitor. Mai mult decat atat, mediatorul se poate deplasa, la cerere, la domiciliul victimei pentru o discutie confidentiala ce ar face parte integranta din sedinta de informare privind medierea. Medierea in astfel de cazuri respecta dreptul victimei de a fi asistata de un avocat, ori aceasta poate fi asistata de orice alte persoane pe care le doreste cand discuta cu mediatorul.

Confindetialitatea procedurii, neutralitatea si impartialitatea mediatorului, vin sa dea si mai multa incredere victimei in drepturile acesteia, in mediator si in procesul de mediere. O deschidere si un dialog sincer cu mediatorul este un tratament pe care il consider necesar.

Medierea este un tratament pus la indemana victimelor unor astfel de infractiuni, si, in urma sedintelor de informare privind medierea, doar ele sunt cele care decid daca incearca solutionarea prin mediere a cauzei respective ori refuza medierea si doresc continuarea procesului penal. Mentionam ca medierea se poate finaliza prin esuare – in urma medierii victima nu a ajuns la nici o solutie agreata, si procesul penal se reia din oficiu. Mediatoul nu impune partii nici o solutie, ci solutia apartine victimei si aceasta o poate pune in discutie, analiza, agrea ori respinge.

Victima are toate drepturile procesual penale active pe durata medierii. In acest sens, in timpul medierii, oricand, orice parte, ori victima ori faptuitorul se poate retrage din procedura, chiar si nemotivat. Mediatorul, la cererea unei parti este obligat sa inchida procedura de mediere.

Nimeni nu poate lua dreptul partilor de a se impaca cu faptuitorul ori de a-si retrage plangerea prealabila, si nimeni nu poate decide in numele partilor. Partile sunt libere sa aleaga daca continua procesul penal ori nu. Medierea vine sa le arate care ar fi avantajele pe fond, in functie de fiecare caz,  de fiecare victima, si de  fiecare faptuitor, si daca aceste avantaje le-ar aduce satisfactie si le-ar multumi.

In nici un caz medierea cauzelor penale nu vizeaza apararea faptuitorilor, nu vizeaza protejarea acestora, nu vizeaza in nici un fel drepturile acestora, ci vizeaza si pune in lumina doar drepturile victimei de a se impaca ori de a-si retrage plangerea prealabila, daca considera ca este oportun pentru ea, si daca are deschiderea spre un proces de mediere, spre un compromis. In caz contrar procesul penal  se desfasoara in parametri normali.

Cat despre mediere penala mentionam ca aceasta este posibila exclusiv la infractiunile ori formele de infractiuni in care plangerea prealabila si/sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

In expunerea de motive, deputatul Tudor Ciuhodaru mentioneaza faptul urmator : „conform statisticilor Politiei Romane un viol are loc la fiecare 4 ore iar violenta asupra copiilor imbraca multe forme de agresiune sexuala”. In mod eronat domnul deputat include agresiunile sexuale cu minori printre infractiunile ce ar putea fi mediate. In mod categoric acestea nu sunt mediabile, si nu pot face obiectul nici unui proces de mediere, fiind cazuri de o gravitate foarte mare si cu un pericol social ridicat. Deasemeni majoritatea infractiunilor de viol nu sunt mediabile, deoarece se prezinta in forme agravate in care gravitatea si conditiile faptei exclud din startul legii posibilitatea ca raspunderea penala sa fie inlaturata prin retragerea plangerii ori impacarea partilor.

Medierea penala, dar mai ales medierea infractiunilor de viol a facut anumite valuri mediatice in luna ianuarie, anumite grupuri care militau pentru drepturile femeilor cerand legiuitorului eliminarea obligativitatii sedintei de informare privind medierea.

Ceea ce nu s-a inteles atunci a fost faptul ca medierea nu se impune partilor, ci se propune. Medierea nu creeaza medii favorabile infractorilor, ci doreste ajutorarea victimelor in a-si gasi singure dreptatea si o solutie proprie satisfacatoare.

Medierea este un drept pe care il are victima, asa fiind lucrurile, cele care militau de fapt pentru drepturile femeilor, se indreptau practic impotriva drepturilor celor pentru care militau.