De cele mai multe ori medierea de fond este precedata de Contractul de pregatire a medierii, contract ivit intre mediator si partea solicitanta a medierii (initiatorul medierii este cel care doreste in prima faza medierea si o solutie amiabila mediata), contract ce obliga mediatorul sa pregateasca partile pentru mediere discutand oportunitatea medierii, avantajele medierii, precum si efectele medierii cu toate partile din conflict. Contractul de pregatire a medierii pregateste medierea, asa cum si titulatura o spune, si nu poate tine loc de Contract de Mediere. Discutiile prealabile ale mediatorului atat cu initiatorul medierii cat si cu persoana invitata la mediere sunt punctul de plecare in procedura de mediere. Pregatirea medierii este o etapa prealabila medierii propriu-zise.
Procesul de mediere a conflictului este cel in baza caruia se negociaza/se contracteaza/se convine/se agreeaza intelegerea redactata in Acordul de Mediere. Procesul de mediere se desfasoara in baza Contractului de Mediere – contract incheiat intre mediator si partile din conflict (asistate sau nu de avocati ori terte persoane)- indiferent de durata medierii ori de obiectul medierii. Fie ca este o mediere care dureaza 30 de minute, fie ca este o mediere care se desfasoara pe parcursul mai multor luni de zile, contractul de mediere este cel care pozitioneaza partile in raporturi de negociere a unor solutii ori pretentii de la o situatie conflictuala. Contractul de mediere este cel care demonstreaza ca partile sunt in perioada de negociere a unei solutii amiabile. Eventual, daca exista un proces pe rolul unei instante, fie civil fie penal, mediatorul poate intocmi un proces verbal in care consemneaza stadiul medierii – fara a oferi detalii ce tin de confidentialitatea procedurii – pentru judecatorul de caz, partile obtinand in baza procesului verbal intocmit de mediator un nou termen de judecata, acest lucru pentru ca medierea sa se desfasoare fara presiunea procesului judiciar, iar procesul judiciar sa stagneze atat timp cat intentia partilor este de a duce conflictul in zona amiabila si de a cauta impreuna cu mediatorul o solutie cat mai favorabila. Acest lucru luand in considerare si avantajele medierii unui litigiu pe rolul instantelor.
Contractul de Mediere deschide procedura de mediere si deci discutiile privind analiza si solutionarea conflictului cu toate partile, care decid si iau initiativa negocierii amiabile facilitata si asistata de mediator. Toate discutiile se desfasoara in temeiul Contractului de Mediere care rezuma oarecum si regulile medierii, reguli de dialog si negociere onesta, sincera, avand la baza principiile codului civil referitoare la contractarea de buna credinta si avand liberul consimtamant al partilor contractante.
Medierea se finalizeaza prin Procesul Verbal de Inchidere a medierii, proces verbal in care mediatorul consemneaza ca discutiile avute cu partile din conflict, discutii avute in baza Contractului de Medierii si cu respectarea Legii Medierii, s-au finalizat cu sau fara un acord de mediere. Cand partile au ajuns la o intelegere –fie totala, fie partiala – la conflict, ori cand partile nu au agreat una din solutiile discutate si analizate in mediere, mediatorul este obligat in toate cazurile sa inchida procedura de mediere prin acest proces verbal de inchidere a medierii.
Deschiderea medierii prin Contractul de Mediere si inchiderea medierii prin Procesul verbal de inchidere a medierii sunt proceduri standard de mediere stipulate la art 44 si 57 din Legea Medierii nr 192/2006. Nerespectarea acestor proceduri duce la nulitatea Acordului de Mediere.
Acordul de mediere este contractul partilor dintr-un litigiu/conflict ce survine in urma unui proces de mediere.
Daca in timpul discutiilor din mediere partile au agreat o solutie la conflictul lor, aceasta intelegere va fi redactata de mediator sub forma unui Acord de Mediere. Acordul de mediere astfel redactat va cuprinde mentiuni privind numarul si data contractului de mediere in baza caruia s-au purtat negocierile, numarul si data procesului verbal in baza caruia mediatorul la decizia sa sau a partilor a incheiat procesul de mediere, numele partilor din conflict, numarul dosarului de pe rolul instantei – daca este cazul, obiectul medierii, si nu in ultimul rand continutul expres al intelegerii.
Continutul intelegerii partilor reprezinta exact solutia la care au ajuns partile si va fi redactata de mediator chiar sub dictarea partilor, fiind expresia de vointa exclusiv a partilor, mediatorul doar redactandu-o (art 58 din Legea Medierii nr 192/2006), si neavand dreptul de a interveni in continutul intelegerii, decat daca observa ca excede cadrului legal ori moral, aducand la cunostinta partilor acest lucru.
Acordul de mediere este un contract intre partile din conflict, si este complet valabil si valid – producand efecte juridice – inca de la semnarea lui, cu exceptia cazului in care in continutul sau se transfera ori modifica drepturi reale ori succesorale, ori s-a mediat exercitarea autoritatii parintesti asupra unui copil minor. In aceste cazuri validitatea acordului de mediere va fi efectiva din momentul autentificarii notariale ori consfintirii judiciare. In orice alte cazuri, fie penale, fie de familie, fie comerciale, fie privitoare la orice alt drept ce poate face obiectul medierii, Acordul de mediere este valabil si valid inca de la semnarea lui. Acordul de mediere astfel incheiat releva faptul ca partile au discutat intre ele si cu mediatorul solutiile posibile la conflict si au ales solutia cea mai multumitoare pentru ele. Validitatea si valabilitatea acordului de mediere subzista chiar si daca acordul de mediere este afectat de termene ori conditii, posibilitate data partilor din conflictele mediate, de catre art 58 alin 3 din Legea Medierii.
O problema intampinata in practica medierii penale este neluarea in considerare a acordului de mediere per se. Unii judecatori cheama partile acordului de mediere personal in instanta, iar unii judecatori nu mai considera necesara prezenta partilor din mediere in instanta. Uneori sunt chiar cazuri speciale in care persoane vatamate sunt batrani, invalizi, oameni aflati chiar si la sute de km distanta de instanta de judecata. Devreme ce eu ca mediator am ajuns la o intelegere prin discutii pentru o solutie amiabila agreata, si s-a redactat si semnat acordul de mediere, de ce mai e nevoie ca persoana vatamata sa faca inca un drum la un termen de judecata ca sa mai astepte prin salile de judecata, atat timp cat legea medierii considera suficient acordul de mediere pentru incetarea procesului penal, cf art 70 alin 5 din Legea Medierii? Inteleg si sunt de acord ca impacarea – fiind un act amiabil direct intre parti – sa se faca in fata unui judecator ori notar, insa acordul de mediere – intelegerea la mediator, fiind deja mijllocita de mediator, care si semneaza si stampileaza acordul de mediere, ce nevoie mai are sa fie completat cu o declaratie notariala de impacare, ori cu prezenta si sustinerea acestuia – de catre partile din conflict – in instanta?
Ne dorim in acelasi timp sa protejam victima unei infractiuni, si prin mediere sa evite procesul penal cu tumultul lui, sa nu mai ia contactul cu faptuitorii, sa nu mai fie traumatizata, dar totodata o chemam si in instanta sa zica inca o data DA pentru intelegerea deja negociata si stipulata in acord. Personal cred ca nu mai e nevoie de prezenta partilor semnatare ale acordului de mediere penala in instanta, unii judecatori mergand pe aceasta idee, mai ales pentru faptul ca acordul de mediere e VALID SI VALABIL inca de la semnare, fara autentificare ori consfintire in fata unui/de catre un judecator, asa cum legea medierii dispune pentru unele din cauzele civile. Pentru cei care ar considera ca acordul de mediere penala nu este al persoanei vatamate ori semnatura nu este a acesteia, s-ar putea introduce actiune in fals, si s-ar deschide dosar penal pentru infractiunea de fals si uz de fals pentru mediator. Mai mult in baza unui acord de mediere fals orice solutie a instantei ar fi casabila. Consider ca e mai logic sa consideram acordul de mediere penala ca fiind un act legal, legitim, valabil si valid ca regula (si deci depunerea lui la dosarul penal sa fie suficienta pentru incetarea procesului penal in baza art 16 lit g teza finala din Noul Cod de Procedura Penala), iar ca exceptie, cand exista suspiciuni, procurorul ori persoane interesate sa il declare fals si sa ancheteze daca este sau nu fals. Consider ca o reglementare unitara privind solutionarea cazurilor penale in baza acordului de mediere ar trebuie sa existe si sa fie pusa a dispozitia mediatorilor, ca si noi la randul nostru sa o spunem partilor pe care le mediem.
Procedura de mediere asa cum e stipulata in Legea Medierii este o procedura obligatorie pentru orice mediator, insa fiecare mediator va folosi tehnicile si strategiile de mediere pe care le considera cat mai rodnice, in functie de fiecare caz. Tehnicile si strategiile de mediere trebuiesc mulate pe acest cadru procedural instituit de lege, pentru ca medierea insasi sa se desfasoare in cadrul legal si autorizat.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.