In data de 15 iunie 2016 Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat in ceea ce priveste medierea penala.
In optica CCR, medierea penală este constitutionala in conditiile in care acordul de mediere pentru infractiunile pretabile la impacare este incheiat pana la citirea actului de sesizare a instantei, asadar instituindu-se conditia de limita de timp, asa cum este prevazuta la institutia impacarii.
Din clarificarile aduse anul trecut de ICCJ prin DECIZIA nr 9/2015, CCR vine acum si reinvie o struto-camila existenta pe atunci. Si desi CCR este de acord cu decizia mai sus amintita, cum ca acordul de mediere este o cauza sui-generis de stingere a actiunii penale, nu este de acord ca medierea sa poata fi incheiata oricand ci doar in conditiile procesual-penale in care se incheie impacarea si retragerea plangerii prealabile:pana la ctitirea actului de sesizare daca cauza este pretabila impacarii, pe tot parcursul procesului penal daca este vorba de retragerea plangerii prealabile. Practic ne-am intors in timp, inaintea deciziei ICCJ.
Acest lucru va aduce o limitare a medierii penale pentru cauzele care au trecut de acest moment procesual penal si la o presiune de timp pe medierile care se vor desfasura de acum incolo si care vor trebui facute de mediator si parti pana la citirea actului de sesizare, vorbind strict de cauzele pretabile impacarii.
O problema ar fi cazurile cu multe parti implicate (mai multe persoane vatamate, mai multi inculpati, prejudicii mari), cauzele pe rolul mediatorilor in acest moment care sunt si cauze trecute de momentul citirii actului de sesizare a instantei, cauzele care nu sunt pretabile medierii dar care devin mediabile ca urmare a schimbarii incadrarii juridice in instanta: daca instanta schimba incadrarea juridica intr-o infractiune mediabila, cand I se va da drept de mediere sau de impacare inculpatului si persoanei vatamate care a fost judecat pentru o infractiune care nu se media? Ramane astfel prejudiciat interesul si dreptul la mediator al inculpatului si al persoanei vatamate. (un caz similar gasiti aici )
Mai jos DECIZIA CCR:
1. Cauzele având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.67 din Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator și ale art.16 alin.(1) lit.g) teza finală din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: Art.67 din Legea nr.192/2006:
”(1) Dispoziţiile din prezenta lege se aplică şi în cauzele penale, atât în latura penală, cât şi în latura civilă, după distincţiile arătate în prezenta secţiune.
(2) În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
(3) Părţile şi subiecţii procesuali nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii.”
Art.16 alin.(1) lit.g) teza finală din Codul de procedură penală: ”(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: […] g) […] a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii”.
În urma deliberărilor, Curtea, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.67 din Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr.9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracțiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art.16 alin.(1) lit.g) teza finală din Codul de procedură penală, Curtea, cu unanimitate de voturi, a respins excepţia de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată şi a constatat că acestea sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel București – Secția I penală și Secția a II-a penală
www.ccr.ro
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.