In relatiile de familie din perioada divortului, problema copilului este cea mai importanta. Majoritatea parintilor tin cont de interesele copilului si de legislatia care ii obliga sa-si exercite indatoririle parintesti in comun si echitabil.
Relatia de familie, mama-copil, tata-copil, este o relatie care se perpetueaza toata viata, un divort neputand schimba aceasta calitate de mama sau de tata. Copilul va avea in continuare nevoie de ambii parinti, poate intr-o masura mai mare avand in vedere despartirea lor, despartire pe care si el o resimte.
Din acest motiv, in fiecare mediere de custodie comuna pe care o fac, inainte de toate, le explic parintilor ca este in interesul copilului lor sa se inteleaga amiabil, si sa treaca de aceasta perioada prin bunaintelegere si dialog, desi momentele sunt grele pentru fiecare.
In mediere, stabilirea custodiei comune – planul parental – este in totalitate in puterea si la dispozitia parintilor. Spre deosebire de instanta de judecata unde decizia privind copilul si programul de legaturi cu copilul este stabilit de judecator. Cu alte cuvinte, ceea ce pot face parintii impreuna cu un mediator, in mod deschis, prin discutiile din sedintele de mediere, face si judecatorul. Ceea ce pot decide parintii, decide judecatorul.
Planul parental discutat cu un mediator are mari deosebiri de planul parental impus de instanta. In medierea unor astfel de situatii, unele clarificari sunt absolut necesare. Clarificari pe care le facem in mediere, le facem cu scopul ca solutiile agreate sa fie constientizate cu tot cu efecte, ca astfel sa fie executate de bunavoie si prin intelegere.
O mai buna aplicabilitate si executabilitate are un acord de mediere pe custodia comuna, chiar daca nu are juridic vorbind forta executorie, decat o decizie judecatoareasca privind un plan parental, desi aceasta executorie. Juristii m-ar putea contrazice, pe buna dreptate. Insa in aceste tipuri de conflicte substanta umana si emotionala excede orice cadru juridic ori orice intelegere stabilita de judecator. Substanta emotionala ce emana din relatia copil-mama, copil-tata, nu se poate incadra in impunerea judecatorului.
O intelegere discutata si agreata in mod benevol la mediator are efectul de a detensiona parintii si a solutiona conflictul si in latura subiectiv-emotionala. Este foarte important acest lucru in conflictele de familie.
Acest lucru nu il poate face un judecator, deoarece el are un cadru de legi si o procedura clara. Nu poate discuta el cu parintii pe indelete de problemele , nevoile si interesele lor si de cauzele conflictului. Aceasta este treaba de mediator. Un mediator aplica orice tehnica de mediere pe care o considera oportuna, si foloseste instrumente cele mai utile in solutionarea disputei parintilor, sondand in discutii nevoile si problemele lor.
Toate aceste discutii „descarca” emotional parintii, detensioneaza relatia conflictuala,si ii reaseaza pe cat se poate la masa cooperarii si colaboararii. Este un efect care pare minim, insa in aceste conflicte de familie este primordial ca parintii sa „ingroape securea razboiului”si sa negocieze o pace. O pace pentru ei, o pace pentru copil.
Exemplu de hotarare judecatoreasca privind custodia copilului:
Judecător Filipescu Anca de la Judecătoria Cornetu, dosar 4816/1748/2013:
„Soluţia pe scurt: Admite cererea in parte . Stabileşte un program de vizitare minor , in favoarea reclamantului astfel: – lunar în prima şi a patra săptămâna din lună, de luni ora 11 până duminică ora 11, cu luarea copilului la domiciliul tatălui , până la soluţionarea definitivă a dosarului 14206/1748/12. Cu apel in cinci zile de la pronunţare. Pronunţată 12.11.13, şedinţă publică.
Document: Hotărâre 7394/2013 12.11.2013”
Exemplu de custodie comuna stabilita in biroul nostru de mediator:
Fragment din Acordul de mediere:
„Vacanța de vară va fi petrecută alternativ, câte 2(doua) săptamani la fiecare părinte, incepând cu prima zi de vacanță. Perioada intre prima zi de vacanță – 30 iunie copiii vor sta la tată, perioada 1 iulie-15 iulie vor sta la mamă, 16 iulie – 31 iulie la tată, 1 august – 15 august la mamă, 15 august – 31 august la tată, 1 sept – 15 septembrie la mamă. Vacanțele de Paște și de Crăciun se vor alterna deasemeni în sensul următor: Sărbătoarea de Paște 2014 copiii vor sta la mamă, Crăciunul 2014 vor sta la tată. Anul nou – Revelionul 2015 îl vor petrece la mamă, urmând ca Paștele 2015 să stea la tată. Același sistem de alternanță va fi valabil pentru fiecare Paște, Crăciun și Anul Nou –Revelion. Paștele este considerat începând cu Vinerea Mare inclusiv, terminându-se cu a treia zi de Paște, inclusiv. Crăciunul include ziua ajunului – data de 24 decembrie, și se termină cu a treia zi de Crăciun inclusiv. Sarbatoarea de Anul nou – Revelion începe cu data de 31 decembrie inclusiv și se termină pe data de 2 ianuarie inclusiv. Aceste sărbători se respectă conform calendarului Crestin – Ortodox. Zilele de naștere se serbează deasemeni alternativ în urmatorul mod: ziua de 7 martie 2014 (ziua copilului mic) se serbează de către ambii copii la mamă, ziua de 15 iunie 2014 (ziua copilului mare) se serbează de catre ambii copii la tată. In anul 2015 ziua celui mic se serbează la tată și a celui mare la mamă. Anul 2016 și urmatorii se alternează pe același principiu. Pentru celelalte vacanțe scurte intersemestriale se respectă programul normal de custodie prevăzut la litera a) de mai sus.”
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.