In derularea procesului de mediere punctul de plecare il reprezinta o chestiune radicala ce nu priveste nici conflictul si nici persoanele implicate in conflict ci persoana mediatorului.
Art 1 din Legea Medierii nr 192/2006 stipuleaza ca medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii convenabile, eficiente si durabile.
Observam ca insasi legea medierii fundamenteaza acest proces pe o relatie de incredere. Relatia de incredere in mediator este o legatura necesara intre partile din conflict si mediator, legatura ce contine speranta partilor din conflict ca acel mediator este capabail sa ii ajute in negocierea unei solutii amiabile.
Increderea in mediator nu poate veni decat daca mediatorul este o persoana de incredere. O persoana de incredere din toate punctele de vedere. Mediatorul trebuie sa fie o persoana cu nivel ridicat de incredere. Increderea in mediator este o incredere in el ca persoana, dar si o incredere in el ca profesionist in mediere. Mediatorul poate fi unul in care sa te increzi daca prezinta un grad multumitor de probitate personala si profesionala, integritate si onestitate.
Increderea in mediator inseamna si increderea ca acea persoana are capacitatile si abilitatile profesionale sa dirijeze si sa conduca un proces de negociere a unei intelegeri amiabile in vreme de conflict. Negocierea din mediere nu este o negociere comerciala, unde lucrurile sunt asezate, calme, interesele nu sunt belicoase. Negocierea din mediere este o negociere sub presiune, sub stari de furie, de teama, de razboi intre partile implicate, stari complexe date si de relatia in care s-a produs conflictul dintre cei parti (de familie, de proprietate, de creanta, penal, etc).
Increderea in mediator vizeaza asadar persoana mediatorului. Ori ca sa cunosti ori sa intuiesti persoana si abilitatile unui mediator trebuie sa stii cate ceva despre el. Informatii din mediul online, informatii de la prieteni pe care acesta i-a mai mediat, informatii deste formarea sa profesionala si personala.
Increderea in mediator trebuie sa aiba o doza suficienta ca sa poti apela la serviciile de mediere cu speranta cat mai intarita ca te va ajuta la identificarea solutiilor amiabile, la analiza situatiei conflictuale, la iesirea din impas. Practic increderea in mediator naste si sperantele de reusita ale procesului de mediere.
Increderea trebuie sa existe si la inceputul medierii si ulterior pe tot parcursul discutiilor. Mediatorul trebuie sa prezinte incredere si sa construiasca incredere pentru toate partile implicate in conflict. Acest lucru este o chestiune foarte delicata. Daca persoana care apeleaza la tine ca mediator se presupune ca a apelat la tine pentru ca are incredere in tine ca mediator, nu putem spune acelasi lucru despre persoana invitata la mediere, cea care va avea suspiciuni privind increderea in tine si in neutralitatea ta. Asadar cel mai greu pentru un mediator este sa ofere incredere peroanei invitate la mediere, persoana care de multe ori este refractara si destul de reticenta fata de mediere si mediator. Construirea increderii fata de persoana invitata la mediere este un lucru ce poate fi facut (si uneori chiar trebuie facut) in invitatia la mediere. Uneori, cand consider necesar, eu atasez invitatiei la mediere si un mic CV cu o prezentare generala a mea. Este o chestiune de prezentare in asa fel incat persoana invitata sa ma cunoasca mai in detaliu si sa cunoasca parcursul meu profesional avut pana la ea.
Probitatea profesionala a mediatorului este de o importanta capitala pentru orice mediere a oricarui conflict, dar si pentru construirea unei etichete solide a profesionalismului unui mediator. Probitatea profesionala conduce la o incredere sporita in mediator. Dimpotriva lispa de integritate si onestitate a unui mediator duce la neincrederea in mediator si in abilitatile sale de persoana care poate interveni cu succes in solutionarea diferendului.
In antichitate mediatorii erau alesi dintre oamenii cei mai de vaza si intelepti din comunitati, avand deopotriva respectul intregii comunitati. Ei nu erau mediatori in sensul de astazi al cuvantului, ci aveau si puterea de a arbitra ori a judeca un conflict, dar nota lor de respect si incredere in puterea inteligentei lor este valabila si pentru mediatorul de astazi. Aceasta nota de respect si incredere trebuie sa apartina mediatorului ca o capacitate abstracta a sa.
Increderea se ofera si se castiga in timp. O persoana demna de incredere trebuie sa faca dovada capacitatii sale de a fi de incredere. Ori nu orice persoana poate fi de incredere, cu atat mai mult cu cat vorbim de mediator ca persoana pe care cineva aflat in conflict o alege din zecile de mii de mediatori pentru a interveni in situatia conflictuala cu putere de rezolvare a problemei. Alegerea mediatorului si oferirea increderii acestuia de catre o persoana aflata in conflict se fundamenteaza pe capacitatea lui de a fi demn de increderea clientilor lui.
Legat de incredere ar mai fi de spus ca mediatorul insusi trebuie sa aiba incredere in el si in capacitatile lui de a solutiona amiabil disputa. Incredere ca acel conflict are totusi o solutie amiabila care sa multumeasca partile implicate. Incredere ca pana la sfarsitul discutiilor se va gasi solutia salvatoare. Increderea ca la sfarsitul medierii situatia se va detensiona, conflictul se va rezolva cumva, in vreun fel. In ce fel, nu poate sti mediatorul de la inceput, dar trebuie sa spere si sa aiba incredere ca se va rezolva. Aceste lucruri se traduc in optimismul de care trebuie sa faca dovada mediatorul, ca atribuit necesar oricarui practician in domeniu. Toate manualele de mediere ne arata ca mediatorul trebuie sa fie un optimist cu privire la conflict si la solutii amiabile. Nu poti sa incepi o mediere cu gandul ca nu sunt solutii, ca nu exista portita de scapare, ca nu ai capacitatea sa dezlegi chestiunea in discutie. Un mediator pesimist este un profesionist care nu are incredere in el si nici in mediere ca solutie la gasirea de solutii. Ori un mediator este total opusul pesimistului, un optimist pe tot parcursul discutiilor.
Increderea in mediator este in fapt increderea ca acesta are puterea de a analiza conflictul si de a explora solutii amiabile impreuna cu partile. Increderea in mediator trebuie sa fie secundata si de increderea in mediere ca proces apt sa conduca la intelegeri amiabile. Lispa de incredere in mediator si lipsa de incredere in procedura de mediere conduc in mod inevitabil la alegerea procedurilor judiciare.
Consider ca atat mediatorii cat si Consiliul de Mediere si alte institutii conexe trebuie sa lucreze in acest punct – construirea increderii si oferirea de credibilitate persoanelor aflate in conflict. Mediatorii trebuie sa ofere incredere in ei insisi ca practicieni competenti, Consiliul de Mediere si institutiile conexe trebuie sa ofere incredere in procedura medierii ca proces apt sa conduca la solutii amiabile sustenabile, durabile si eficiente.
Pe aceste doua axe medierea isi gaseste locul atat de necesar in societatea romaneasca de astazi.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.