Informații la zi despre Mediere, Avocat și Mediator autorizat ILIE DORIN

Medierea presupune discutarea unui conflict cu toate partile implicate in acel conflict. Fie ca e un conflict de familie (divort, partaj, succesiuni, etc), fie ca e un conflict penal, fie ca e un conflict civil, persoana care este arestata are dreptul la un mediator pentru a vedea cum poate solutiona conflictul printr-o intelegere amiabila, evitand un proces judiciar fie civil, fie penal.

Dreptul arestatului de a beneficia de asistenta si serviciile unui mediator in vederea solutionarii unui oarecare conflict in care este parte, conflict care nu are legatura cu infractiunea comisa si pentru care este in arest, este un drept fundamental al acestuia, drept care nu poate fi obstructionat de organele politiei de la sectia sau locul de arestare/detinere.

Medierea infractiunii pentru care este in arest, ori a laturii civile ale acelei infractiuni este expres stipulata in Noul Cod de Procedura Penala. Astfel Dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege, este prevăzut în mod expres de noul Cod de procedură penală pentru: suspect (art. 78), persoana vătămată (art. 81 alin. 1 lit. i), inculpat (art. 83 lit. g), partea civilă (art. 85 alin. 1) și partea responsabilă civilmente (art. 87 alin. 1). De aceea, la începutul primei audieri, organul judiciar este obligat să îi aducă acest drept la cunoștința: suspectului/inculpatului (art. 108 alin. 2), persoanei vătămate (art. 111 alin. 2 lit. b), părţii civile şi părţii responsabile civilmente (art. 112 alin. 2 lit. b). Cât privește sintagma ”cazurile permise de lege” aceasta se referă atât la infracțiunile urmăribile la plângerea prealabilă ori cele pretabile la împăcare (art. 67 alin. 2 din Legea nr. 192/2006) sau al infracțiunilor sancționate cu amendă ori închisoare de cel mult 7 ani (art. 318 alin. 1 și alin. 3 Cpp), cât și la latura civilă a oricărei infracțiuni (art. 23 alin. 1 Cpp și art. 67 alin. 1 din Legea nr. 192/2006). ( Jud Cristi Danilet, membru CSM, articolul integral aici)

Asadar arestatul trebuie sa aiba facilitarea organelor de la locul de detinere pentru a putea discuta in conditii de confidentialitate cu mediatorul, confidentialitatea fiind unul din principiile esentiale ale procedurii medierii, conform legii medierii. In majoritatea cazurilor confidentialitatea este si un avantaj major pentru arestati ori pentru partile implicate in diverse infractiuni (unii dintre ei nefiind in stare de arest dar fiind parti in conflictul penal), din acest motiv solutionarea prejudiciilor si consecintelor civile ale infractiunii, pe cale amiabila, prin interventia si cu ajutorul unui mediator, este o metoda  din ce in ce mai uzitata de suspecti/arestati.

In Ordinul Ministerului Justitiei 3042/2007  privind durata si periodicitatea vizitelor, greutatea si numarul pachetelor, precum si categoriile de bunuri ce pot fi primite, pastrate si folosite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, se stipuleaza la Art. 4 alin  2: Persoanele private de libertate pot fi vizitate de notari publici, executori judecatoresti ori de alte persoane cu atributii oficiale, in timpul programului de lucru al sectorului de acordare a vizitelor. 

In baza acestui articol corelat cu articolele care prevad dreptul de a apela la un mediator , mediatorul va avea dreptul de acces in locul de arest, pe baza Legitimatiei de Mediator vizata la zi. Nici un alt contract nu va putea fi cerut mediatorului, acest lucru deoarece mediatorul trebuie mai intai sa discute cu toate partile din conflict(in discutii separate in conditiile de arest/detentie) eventualitatea medierii conflictului lor, disponibilitatea fiecareia din parti pentru mediere, avantajele medierii cazului lor, iar acceptul final pentru mediere, decizia de a media trebuie luata de fiecare parte din conflict doar dupa discutii preliminare cu toate partile din conflict. Este ceea ce in mod normal numim sedinta de informare privind medierea. Dupa aceasta sedinta, dupa aceste discutii, partile decid daca intra in mediere, si se semneaza astfel Contractul de Mediere.

Mediatorul, in determinarea arestatului de a media conflictul si de a-l solutiona amiabil, poate avea si cate 2-3 intrevederi cu arestatul pana acesta ia decizia de a discuta conflictul pe fond in scopul gasirii si analizarii unei solutii ori optiuni amiabile la conflict. Depinde de complexitatea cazului, conflictului si de numarul de parti implicate in conflict.

Dupa intrarea in mediere, mediatorul mai poate avea vreo 3-4 vizite cu arestatul/detinutul pana cand Acordul de Mediere este concretizat, agreat, redactat si semnat de toate partile din conflict. Din acest motiv, permisiunea mediatorului la locurile de arest ori de detinere, trebuie sa fie neingradita de organele de conducere ale locului unde se afla arestatul.

Am avut cateva cazuri in cate politistii de la sectia de politie unde erau clientii mei se uitau cu patru ochi la mine, deoarece veneam a 4- a oara in decurs de cateva zile. Tot ei mi-au spus ca sunt primul mediator care calc in Sectia respectiva in vederea discutarii cu un arestat si medierii unui conflict in care se afla.

In fapt arestatul devine clientul mediatorului de la prima discutie cu acesta, iar relatia client (arestat) mediator nu trebuie sa fie ingradita pentru ca astfel i s-ar incalca si ingradi arestatului dreptul de a isi solutiona amiabil conflictul sau, dreptul la mediere, care este unul din drepturile fundamentale intr-o societate moderna si democrata.