Conflictul este cel care uneste oamenii intre ei. Conflictul creaza, modifica si intareste relatiile umane. Creaza si determina relatii noi, modifica si determina incetarea unor anumite relatii, pe unele le intareste. Partenerii sociali (fie prieteni, fie soti, fie colaboratori, fie colegi de serviciu) se simt in alt mod dupa in conflict, tocmai datorita acestor modificari de relatie.
Depinzand de natura, intensitatea si efectele conflictului, fiecare dintre noi simtim o reasezare a relatiei noastre cu partenerul. Cand suntem in conflict, ceva se zguduie in noi, ca apoi relatia sa se reaseze, in alt mod. Aceasta reasezare, restabilire a relatiei cu cei din jur, ca urmare a unui conflict, este determinata de actiunea partilor in conflict, de cum s-a solutionat conflictul de catre parti.
Relatiile create, modificate ori intarite de conflict sunt modificari in structura comportamentala a persoanelor implicate in conflict. Daca eu sunt in conflict cu cineva, totul depinde de mine. Eu decid soarta conflictului. Eu decid modul de abordare a neintelegerii. Eu decid daca e oportuna impacarea, daca e oportuna continuarea si escaladarea conflictului, ori pur si simplu evitarea conflictului. De la acest mod al meu de abordare a conflictului, cealalta persoana cu care sunt in conflict este nevoita sa isi regleze metoda de abordare si solutionare a diferedului dintre noi.
Abordarea conflictului este in fapt un duel interpersonal care duce deseori la un cerc vicios, inchis, fara scapare, fara speranta la o solutie rationala. Un conflict mare ori mai multe conflicte mici pot duce in impas intreaga relatie. Impasul necesita medierea conflictului, interventia unui tert care sa distruga cercul vicios, si sa repuna in lumina interesele, nevoile si aspiratiile fiecarei persoane implicate in conflict; sa le reconcilieze, sa le reechilibreze, pe cat posibil si pe cat vor partile implicate in situatie. Medierea doreste sa rationalizeze situatia, avand in vedere ca starea conflictuala tinde spre irational, spre subiectiv, nefocusand persoanele spre un scop anume, spre o tinta précisa.
Cand vorbim despre conflict vorbim despre relatie, iar cand vorbim despre relatie vorbim despre oameni, despre persoane care intra intr-o relatie, de orice tip, punand in comun sperante, aspiratii, planuri, proiecte, sentimente, emotii. Nu putem vorbi de conflict fara sa analizam partea lui subiectiva, invizibila, dar profund determinanta. Partea subiectiva a conflictului este in cele mai multe cazuri una din cheile solutionarii conflictului. Din acest motiv medierea unui conflict nu este o simpla tranzactionare de bunuri ori drepturi, ci implica imperios necesar o analiza a situatiei, a conflictului, a raportului conflictual dintre persoane. Acest lucru tocmai pentru ca mediatorul alaturi de persoanele in conflict sa depisteze cauzele conflictului, ca in functie de ele sa analizeze efectele conflictului, si tot in functie de ele persoanele sa isi faca propunerile de optiuni amiabile la conflict, ca mai apoi sa si le negocieze.
Emotia in conflict este intim legata mai ales de cauza acestuia, si de retrairea conflictului. In procesul de mediere relatarea conflictului face ca mediatorul sa observe emotiile traite de partea care nareaza cele intamplate, mai ales in momentul in care se determina prin discutii cauzele reale ale situatiei. Comunicarea in mod direct a emotiilor simtite in raportul conflictual are in cele mai multe cazuri o functie de detensionare si un rol cathartic. A spune cuiva problema ta, pe indelete si cu un anume lux de amanunte, este in fapt o diminuare a poverii. In crestinism, marturisirea la duhovnic are avantajul acesta al descarcarii emotionale, descarcare care trebuie facuta in mod repetat, pentru o buna curatire psihologico-spirituala.
In medierea conflictului, mediatorul nu are rolul de preot duhovnic, pentru ca medierea urmareste alt scop, dar relatarea conflictului si a situatiei conflictuale, analizarea raportului de divergenta dintre doua persoane este prima etapa din procesul de mediere ce ajuta la atingerea scopului – o solutie amiabila care sa puna capat conflictului. In aceasta etapa a medierii emotiile joaca un rol important pentru etapele viitoare.
Emotiile din registru pozitiv deschid persoanele spre discutarea problemei si solutiilor amiabile la problema – scopul medierii. Bucuria, surpriza, uimirea, incantarea, iertarea, etc, sunt semne certe ca o parte este deschisa solutionarii amiabile a conflictului. In registrul opus, furiosul, scepticul, tristul, incruntatul, neiertatorul, etc, cu greu apasa butonul unei solutii amiabile.
In acest context, mediatorul este dator sa depuna toate eforturile si diligentele pentru transformarea registrului emotional negativ in unul pozitiv. Cultivarea cadrului emotional pozitiv face parte din atributiile mediatorului. Acest cadru este insasi atmosfera de mediere. Pentru acest lucru insusi mediatorul trebuie sa fie o persoana serioasa, pozitiva, increzatoare.
Medierea conflictului se desfasoara pe un fond emotional binedefinit pentru fiecare parte. Acolo unde una din parti e sceptica, neincrezatoare, negativa si negativista cu privire la situatie si la persoana cu care e in conflict, trebuie schimbate registrele emotionale. Nu este lucru usor, dar este foarte posibil ca un ajutor din partea mediatorului sa aiba rezultatul scontat.
Rezultatul scontat este restabilirea cadrului comunicational si emotional dintre partile din conflict, pentru ca procesul de discutii (sedintele de mediere) privind o solutie la conflict sa se poata desfasura in cele mai bune conditii, ca astfel sa isi atinga rezultatul urmarit la inceperea procedurilor de mediere – o solutie amiabila multumitoare pentru fiecare parte.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.