Cand doi oameni sunt intrun litigiu ori conflict sa le pronunti cuvantul impacare e ca si cum ai da cu aghiazma unde nu trebuie. Cand doi oameni sunt in plina cearta, daca le spui sa se impace ori sa inceteze, nu o vor face nicidecum. La fel, cand doi oameni sunt in plina disputa si schimb acid de replici, orice tentativa explicita de impacare este neavenita. In general in conflicte lumea nu se impaca, decat cu anumite exceptii. In general lumea se intelege cu privire la un conflict, in anumite conditii discutate, analizate si agreate de comun accord, amiabil.
Este si ceea ce urmareste intreg procesul de mediere. Mediatorul nu doreste sa impace persoanele din conflict, ci doreste doar sa le direjeze spre o intelegere mutuala la conflict. Mediatorul faciliteaza analiza de situatie, analiza si discutarea conditiilor unei intelegeri la conflict, si in ultima instanta negocierea acestei intelegeri.
In mediere nu are loc o impacare, ci doar o intelegere cu privire la conflict. O intelegere care sa puna capat conflictului. Impacarea ar urma dupa aceasta intelegere amiabila, si ea in anumite conditii, si deseori cu ajutor specializat, dar mediatorul nu este abilitat in acest sens, impacarea fiind atributul unui prieten, preot ori psiholog.
Impacarea este un act strict subiectiv, de natura majoritar psihologica, si nu tine in principal de latura obiectiva a relatiei – de raportul conflictual obiectiv, asupra caruia opereaza mediatorul.
Scopul medierii nu este impacarea, ci o solutie la conflict. Rareori intelegerea la mediator este si un act de impacare, aceasta insemnand ca intelegerea dintre parti este atat de multumitoare pentru fiecare, incat impacarea dintre ele se greveaza pe fondul intelegerii din mediere. Acordul de mediere – intelegerea cu privire la solutia la conflict este corelat cu un act de impacare. Dar aceste lucru rareori, si doar acolo unde partile doresc acest lucru si sunt capabile si la acte de iertare si acceptare reciproca – acte care preced o impacare.
Acordul de mediere este o intelegere la conflict. Este un contract intre doua persoane, contract ce stipuleaza modul si conditiile in care persoanele din conflict/litigiu s-au inteles, si nu modul in care acele persoane s-au impacat.
Intelegerea prin mediere odata cu redactarea acordului de mediere, se diferentiaza net de impacare, care este un act dincolo de mediere, si nu reprezinta scopul direct ori imediat al medierii.
Fac aceasta distinctie deoarece unii practicieni ai dreptului confunda impacarea dintre parti cu intelegerea la mediator, si le dirijeaza in mod eronat, in detrimentul intereselor lor, spre instanta.
Devreme ce vine Popoescu la tine si iti spune ca este intrun conflict penal sa zicem, si tu ii spui “Doriti sa va impacati domnule Popescu cu Ionescu care v-a furat?”, “Vreti sa va impacati la mediator?” raspunsul va fi in 100% din cazuri un “Nu” categoric. Daca intrebarea ar suna in felul urmator “In ce conditii v-ati putea intelege cu domnul Ionescu? Luati in calcul o intelegere conditionata facilitata de mediator, domnule Popescu?”, sunt convins ca minim jumatate din raspunsuri ar fi pentru o intelegere conditionata, amiabila, prin mediere sau negociere directa. Asadar omului nu ii spui sa se impace, devreme ce inca sentimentele de ura plutesc in el, ci varianta la conflict este o intelegere, nicidecum o impacare, care este departe, si poate surveni doar in timp. Nu cred in impacari de moment si nici in iertari verbale.
Cred ca si din acest motiv, in Noul Cod de Procedura Penala, solutia transcrisa in acordul de mediere este numita o “intelegere a partilor din conflictul penal” si nu o impacare, si tot din acest motiv acordul de mediere contine o intelegere in anumite conditii intervenita intre partile din conflictele penale, si este net distinct de impacarea “juridica”dintre ele. Acordul de mediere dintre partile din conflictul penal este o institutie juridica distincta net de institutia impacarii partilor din procesul penal.
Asadar persoanele din conflicte apeleaza la mediator pentru o intelegere cu privire la conflict, si nu pentru o impacare a lor. Mediatorul faciliteaza negocierea unei intelegeri la conflict si nu impacarea persoanelor din conflict. Medierea are ca scop o solutie amiabila la conflictul ivit printro conventie mutuala, si nu o impacare, desi se prea poate ca in anumite conditii intelegerea la conflict sa survina in acelasi timp si cu impacarea, depinzand de natura conflictului si persoanelor din conflict.
Deseori impacarea nici nu poate fi luata in calcul. Un viol nu poate aduce impacarea, o infidelitate conjugala nu poate aduce impacarea, un conflict penal de loviri si violente (in functie de gravitate )nu poate aduce impacarea, o ucidere din culpa nu poate aduce impacarea. Insa o intelegere amiabila prin mediere poate surveni la un viol, la o custodie comuna in cazul unor soti ce divorteaza din cauza infidelitatii, intre doi care s-au batut, intre un sofer care a provocat un accident mortal, daca persoanele din astfel de conflicte discuta oportunitatea, beneficiile si eficacitatea medierii, si accepta medierea.
Acolo unde impacarea pare a fi imposibila, medierea este posibila in toate formele si conditiile ei, deoarece urmareste o intelegere. La fel acordul de mediere ce va stipula intelegerea partilor din astfel de conflicte si multe altele, va fi un contract prin care acestea se inteleg la conditiile in care doresc ele sa puna capat conflictului, si nu la modul in care doresc sau nu sa se impace.
Solutia la conflict, transcrisa in acordul de mediere, este o intelegere intre partile din conflict cu privire la conditiile de incetare a conflictului.
Desi de preferat ar fi si o intelegere si o impacare, in medierea conflictelor actul de impacare e greu de atins.
Insa decat nici o intelegere, nici o impacare, preferabil este macar o intelegere pentru economia resurselor emotionale si materiale, economie pe care medierea o face pentru persoanele din varii conflicte.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.