Ministerul Public prin procuror general domnul Augustin Lazar a trimis in februarie 2018 o adresa catre Consiliul de Mediere prin care se aduce la cunostinta statistica medierii penale pe anul 2017.
Conform statisticilor la care se refera comunicatul recent al Ministerului Public, la parchete s-au depus 159 de acorduri de mediere, fiind clasate in baza acordurilor un numar de 113 cauze.
Cele mai multe acorduri de mediere penala au fost depuse la parchetele din circumscriptia Curtii de Apel Bucuresti – 88 de acorduri de mediere, Curtii de Apel Targu Mures – 10 acorduri si Curtii de Apel Iasi – 9 acorduri de mediere. In circumscriptia parchetelor de pe raza Curtilor de Apel Alba Iulia si Pitesti s-a depus doar un acord de mediere in 2017.
Conform statisticilor pe anul 2016, la parchete s-au depus 142 de acorduri de mediere, fiind solutionate prin clasare un numar de 91 de cauze.
Rezulta ca raportat la anul 2016, in anul 2017 medierea penala in faza de urmarire penala a avut o crestere nesemnificativa de doar 17 acorduri de mediere la nivel national. Din cifre reiese viteza melcului ce caracterizeaza dezvoltarea medierii penale in Romania.
Cifrele se refera doar la acordurile de mediere incheiate de parti si depuse in faza de urmarire penala la dosarul judiciar. Ele nu includ acordurile de mediere incheiate dupa emiterea Rechizitoriului cand dosarul judiciar este trimis in instanta, si nu includ nici acordurile de mediere incheiate pe timpul judecatii de fond ori in apel.
Din practica mediatorilor autorizati a reiesit faptul ca multe cereri de mediere se fac dupa ce se emite Rechizitoriul, cand inculpatul este oarecum constrans sa plateasca prejudiciile si sa isi prezinte scuzele fata de persoana vatamata, pentru a spera ca scapa de pedeapsa penala. Timpul pentru mediere este foarte scurt in acest caz deoarece contactarea persoanei vatamate, discutarea cu aceasta a unor posibile solutii amiabile precum si plata efectiva a prejudiciului necesita timp mai mult. Pe durata medierii in aceste situatii (procedura care dureaza pana la citirea actului de sesizare a instantei, momentul terminus pana la care se poate incheia un acord de mediere la infractiunile pretabile impacarii) exista o presiune data de timp fata de mediator si persoanele implicate in mediere. In acest fel procedura sufera anumite inconveniente. Am atras atentia celor din Consiliul de Mediere ca este nevoie urgenta de o interventie legislativa in acest sens.
Medierea trebuie sa se desfasoare in mod liber si fara presiuni (de timp, de loc, sau venite de la terte persoane), pentru ca negocierea sa fie una de substanta si intelegerea partilor sa fie una luata in cunostinta de cauza si temeinica.
Cum recuperarea prejudicilor este scop si principiu in procesul penal, limitarea momentului medierii penale la unele infractiuni privind patrimoniul este un nonsens si o lipsa de logica juridica in actuala configuratie procesual-penala. Prin aceasta limitare se limiteaza insusi acest scop si acest principiu al procesului penal. Practic se pune o frana brusca in repararea/recuperarea prejudiciilor, reparare/recuperare care s-a dovedit a fi efectiva si eficienta prin medierea penala. Impacarea si medierea penala care au ca scop principal repararea si recuperarea prejudiciilor suprapunandu-se pe scopul si principiul procesului penal de recuperare si reparare a prejudiciilor, trebuie sa dureze cat dureaza procesul penal. Aceasta ar fi o logica juridica sanatoasa.
Ne mentinem speranta ca normele privind medierea penala se vor imbunatati si vor crea cadrul adecvat desfasurarii in bune conditii a acestei proceduri.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.