Cu privire la dispozitiile Deciziei Curtii Constitutionale nr. 397/2016 au aparut anumite confuzii in practica in randurile justitiabililor si nu numai, cu privire la momentul in care se poate semna un acord de mediere penala intre faptuitor/inculpat si persoana vatamata.
Astfel unii considera ca un acord de mediere penala poate fi incheiat doar in faza de urmarire penala, unii considera ca un acord de mediere penala poate fi incheiat pana la citirea actului de sesizare in toate cazurile, unii ca poate fi incheiat pana la sfarsitul procesului penal deci inclusiv in faza de apel.
Mentionez ca un acord de mediere penala este acea intelegere amiabila dintre persoana vatamata si faptuitor/inculpat, incheiata in fata unui mediator autorizat, intelegere negociata in baza art 67-70 din Legea Medierii 192/2006 raportat la art 81, 83 si 16 lit g din Codul de Procedura Penala coroborate cu art 158 si 159 din Codul Penal. Un acord de mediere penala poate fi incheiat doar cu privire la infractiunile-conflict unde impacarea sau retragerea plangerii prealabile sunt cauze care inlatura raspunderea penala (orice alte infractiuni pot fi supuse medierii doar cu privire la latura civila a acauzei, nefiind deci vorba de o mediere penala propriu-zisa). Intelegerea amiabila incheiata trebuie sa cuprinda printre altele mentiunea ca persoana vatamata accepta ori doreste inlaturarea raspunderii penale a faptuitorului ori din ea sa rezulte fara echivoc ca cele doua parti si-au solutionat in totalitate conflictul penal dintre ele.
Un acord de mediere penala partial care nu duce la stingerea conflictului in totalitate nu va fi luat in considerare de catre organele judiciare ca si cauza exoneratoare de raspundere penala pentru faptuitor, putand constitui o intelegere amiabila cu privire la pretentiile civile ale persoanei vatamate constituita parte civila, dupa caz.
In ceea ce priveste momentul incheierii unui acord de mediere penala acesta depinde de infractiunea-conflict ce va fi supusa medierii.
Astfel, in lumina Deciziei CCR de care aminteam mai sus, medierea penala se imparte in doua mari categorii: 1. medirea penala a infractiunilor pretabile la impacare si 2. medierea penala a infractiunilor la care retragerea plangerii prealabile este o cauza care inlatura raspunderea penala. Medierea are ca obiectul conflictul penal asa cum s-a petrecut intre parti, si nu infractiunea asa cum este prevazuta de lege sau incadrata de organul de urmarire penala, astfel medierea unei infractiuni apare ca fiind o sintagma nu tocmai fericita, insa aici ne-au adus considerentele din Decizia Curtii Constitutionale.
Medirea penala a infractiunilor pretabile la impacare. Cele mai des intalnite cereri de mediere la infractiunile unde este posibila impacarea sunt conflictele legate de furturi si inselaciuni. Mai sunt incluse in aceasta categorie unele infractiuni de violenta in familie, inselaciunile privind asigurarile, precum si orice infractiune unde norma incriminatoare prevede impacarea ca si cauza care inlatura raspunderea penala. In toate aceste infractiuni incheierea unui acord de mediere penala poate fi facuta de mediator si parti, incepand cu 15/07/2016, in baza Deciziei CCR 397/2016, decizie raportata la art 67 alin 2 din Legea Medierii 192/2006 coroborat cu art 159 alin 3 Cod Penal, pana la citirea actului de sesizare a instantei. Astfel incheierea unui acord de mediere in atare situatii poate fi facuta pe parcursul urmaririi penale, pe parcursul camerei preliminare, pe timpul de dupa camera preliminara pana la primul termen cand procedura pentru desfasurarea judecatii de fond este legal indeplinita si presedintele da dispozitie grefierului sa citeasca actul de sesizare a instantei (in practica se citeste in extras Rechizitoriul – acesta fiind actul de sesizare a instantei). Termenul la care instanta da citire actului de sesizare nu coincide intotdeauna cu primul termen fixat de instanta dupa parcurgerea camerei preliminare. Aceasta este o problema printre mediatori cu privire la cunoasterea acestui moment. Consider ca mediatorul este indreptatit in astfel de situatii cand partile nu stiu daca s-a dat sau nu citire actului de sesizare, sa faca o adresa presedintelui, adresa prin care sa ii solicite acestuia aceasta informatie, pentru a putea sti daca mai este posibila sau nu medierea penala in acel caz. Asadar, momentul citirii actului de sesizare este termenul/ziua limita pana la care poate fi incheiat un acord de mediere penala in cazurile in care impacarea inlatura raspunderea penala.
Medierea penala a infractiunilor la care retragerea plangerii prealabile este o cauza care inlatura raspunderea penala. Cele mai des intalnite cereri de mediere la infractiunile unde este posibila retragerea plangerii prealabile sunt conflictele legate de amenintare, de loviri si alte violente, vatamare corporala din culpa (in special la accidentele rutiere), violare de domiciliu, gestiunea frauduloasa, distrugere, abandonul de familie. Intra in aceasta categorie de mediere penala orice infractiune la care norma incriminatoare dispune ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In toate aceste infractiuni incheierea unui acord de mediere penala poate fi facuta incepand cu 15/07/2016, in baza Deciziei CCR 397/2016, decizie raportata la art 67 alin 2 din Legea Medierii 192/2006 coroborat cu art 158 alin 1 Cod Penal, pana la pronuntarea unei hotarari penale definitive. La aceste tipuri de conflicte-infractiuni unde plangerea prealabila este o conditie a punerii in miscare a actiunii penale, medierea penala se poate desfasura chiar inaintea inceperii procesului penal conform art 69 alin 1 si 2 din Legea Medierii 192/2006. Astfel incheierea unui acord de mediere cu privire la aceasta categorie de infractiuni poate fi facuta de mediator si parti atat inaintea derularii procesului penal cat si pe parcursul procesului penal pana la momentul pronuntarii unei hotarari definitive. Incheierea unui acord de mediere penala pe parcursul procesului penal se poate face in etapa de urmarire penala, in etapa de camera preliminara, in etapa procesului pe fond, chiar si in apel pana la pronuntarea hotararii judecatoresti definitive. Asadar, momentul pronuntarii hotararii in apel (daca se exercita aceasta cale de atac) este termenul/ziua limita pana la care poate fi incheiat un acord de mediere penala in cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.