Medierea este o procedura care implica partile din conflict. Acestea isi expun perceptiile asupra conflictului, punctele de vedere fata de conflict si propriile propuneri cu privire la eventualele solutii. Medierea graviteaza in jurul conflictului ca situatie de fapt si nu de drept, prin urmare partile implicate in acel fapt sunt cele mai indreptatite sa dezvolte cadre de analiza a acelui conflict si cadre privind solutiile posibile. Legea Medierii face mereu vorbire de „partile din conflict”, „intelegerea partilor”, „daca una din parti refuza medierea”, „acordurile de mediere incheiate de parti”, etc, punand deci partile in centrul procesului de mediere.
Participarea avocatului la mediere este diferita de participarea avocatului la un proces judiciar civil sau penal. Uneori insa avocatii confunda rolul lor in mediere cu rolul lor in fata unui judecator. Rolul unui avocat in cadrul medierii este acela de a stimula medierea, de a da vigoare negocierii partii pe care o asista, de a determina participantii sa se implice activ in cautarea unui acord, de a pune in valoare optiunea si punctul de vedere al partii pe care o asista. Rolul avocatului este de a castiga pentru partea care o asista cat mai mult din negocierea in derulare.
Un lucru pe care unii avocati nu il inteleg cu privire la mediere este acela ca procedura de mediere nu importa institutii sau chestiuni din procedurile judiciare, pentru ca in mediere se vorbeste cu precadere despre situatia de fapt, pe cand in procedurile judiciare se vorbeste cu precadere despre situatia de drept. Mai mult mediatorul trebuie sa ia legatura direct cu partile din conflict, nu cu avocatii, aceasta fiind o obligatie legala si profesionala nu un moft al mediatorului. Uneori avocatii se interpun intre mediator si partea din confict si preiau ei rolul partii din conflict, iesind din rolul lor si din atributiile lor legale in materie de mediere, fara un mandat special in acest sens.
Din punct de vedere legal si procedural medierea se desfasoara intre mediator si partile din conflict.
Analiza conflictului parte importanta din procesul de mediere nu poate avea loc decat cu cel care a participat la conflict sau care este implicat direct in situatia conflictuala. Daca totusi persoana din conflict mandateaza un avocat, acestuia ii trebuie procura speciala pentru mediere, contractul de sistenta juridica neoferindu-i dreptul la mediere in numele partii.
In toate articolele din Legea Medierii 192/2006 se face referire la „partile din conflict” ca participante la procedura de mediere, aceasta fiind regula. Ca o exceptie, acestea pot da procura unei alte persoane, in conditiile legii, pentru incheierea contractului de mediere (art 47 alin.2: partile aflate in conflict pot da procura speciala unei alte persoane, in conditiile legii, pentru a incheia contractul de mediere). Tot ca o exceptie, partile pot fi reprezentate de alte persoane care pot face acte de dispozitie, deci pot semna un acord de mediere, (cf art 52 alin. 2 în cursul medierii, partile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie), in conditiile legii, deci cu mandat de reprezentare(procura) speciala care trebuie sa cuprinda limitele puterilor reprezentantului. In toate cazurile partile au dreptul sa fie asistate de avocat. Este de la sine inteles ca daca doar pentru initierea negocierilor (prin semnarea contractului de mediere) este necesara o procura speciala, o astfel de procura este necesara si la inchiderea negocierilor mai ales acolo unde negocierile s-au finalizat cu succes si partile dispun asupra unei solutii, adica isi exercita efectiv dreptul de dispozitie cu privire la obiectul conflictului.
Daca e sa ne referim la contractul de asistenta si reprezentare juridica acesta nu are valoare in procedura de mediere decat in ceea ce priveste asistarea unei parti. Reprezentarea in mediere, in toate situatiile, poate fi facuta de catre un avocat (sau chiar si alte persoane) doar in baza unei procuri notariale speciale, procura in care se va specifica dreptul de reprezentare in mediere, limitele mandatului, limitele negocierii, durata negocierii si alte lucruri ce tin de conflictul respectiv. Contractul de asistenta juridica permite asistarea si/sau reprezentarea in instante sau in fata altor organe/autoritati doar acolo unde activitatile avocatului nu reprezinta acte de dispozitie. Bunaoara in fata unei instante civile sau penale avocatul isi poate reprezenta clientul pentru ca aceasta reprezentare nu conduce la dreptul de dispozitie asupra unor drepturi sau obligatii, ci consta in reliefarea acestor drepturi sau obligatii in fata instantei, instanta fiind cea care va dispune cu privire la acele drepturi sau obligatii. Spre deosebire de aceasta procedura, in mediere nu mai exista o instanta care sa aiba puterea de dispozitie, ci partile insele dispun de drepturile, bunurile sau obligatiile lor, dupa ce in prealabil le negociaza. Aceasta diferenta se rastrange si asupra participantilor la aceste 2 tipuri de procese. In procesul judiciar partea si/sau avocatul nu dispun de drepturile lor ci incredinteaza conflictul spre solutia pe care o va da judecatorul, pe cand in procesul de mediere partilor le ramane puterea si dreptul de dispozitie cu privire la obiectul conflictului, solutia ramane la dispozitia lor. In atare conditii ele sunt singurele care pot decide in cauza, iar acolo unde doresc, pot mandata un avocat sa decida. Insa acest mandat este unul special si trebuie dat in conditiile legii, printr-o procura notariala, contractul de asistenta ori reprezentare juridica nefiind un mandat special in conditiile legii, asa cum stipuleaza art 47 alin. 2 si art 52 alin. 2 din Legea Medierii.
In concluzie un contract de mediere sau un acord de mediere semnat de avocatul partii doar in baza unui contract de asistenta si reprezentare juridica nu vor produce nici un efect legal. De asemeni orice mentiune, clarificare, punct de vedere al unei parti cu privire la mediere trebuie facuta de aceasta personal ori de o alta persoana doar daca acea persoana, fie ea si avocat, are o procura speciala in acest sens. Tot astfel orice act de dispozitie din timpul medierii trebuie facut personal de partea din conflict, si doar daca aceasta da procura speciala unor altor persoane sau avocatului acestea din urma pot participa in numele partii din conflict la procedura de mediere si pot face acel act de dispozitie.
Regula in materie de mediere este ca avocatii sunt asistenti ai partilor din conflict, iar cu titlu de exceptie, cand au o procura notariala speciala pentru mediere, acestia devin reprezentanti ai partii cu puterile conferite de acea procura. Mediatorii sunt obligati sa invedereze partilor si avocatilor despre aceasta situatie pentru ca documentele de mediere sa respecte conditiile de legalitate.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.