Informații la zi despre Mediere, Avocat și Mediator autorizat ILIE DORIN

Modificări esențiale privind medierea: obligativitatea judecătorului de a recomanda medierea și posibilitatea avocatului de a da putere executorie acordului de mediere prin atestare

Camera Deputatilor a adoptat in data de 26.06.2018 Proiectul de Lege nr 483/2016 privind modificarea Legii Medierii 192/2006. Proiectul a fost atacat la CCR de catre opozitie, urmand ca pe data de 18.09.2018 sa fie dezbatuta constitutionalitatea sa. Vom reveni cu detalii la momentul potrivit.

Principalele modificari aduse legislatiei medierii se refera la faptul ca medierea a ramas o procedura absolut voluntara, acordul de mediere devine titlu executoriu in anumite conditii si totodata se instituie o procedura de obligativitate a judecatorilor de a dispune trimiterea partilor la mediere daca o cauza se afla de mai mult de 18 luni pe rolul respectivei instante.

Importanta este de semeni prevederea prin care, in cazul medierilor judiciare (exista un proces in curs si partile aleg  sa isi medieze disputa) se poate returna taxa de timbru daca partea interesata solicita aceasta , integral sau in proprotie de 50% în cazul in care conflictul soluţionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale 

Voi analiza pe scurt doua modificari esentiale si anume reglementarea medierii voluntare (chiar daca legea are nuante de obligativitate acestea sunt de ordine privata) si conferirea caracterului executoriu acordului de mediere.

1. Medierea nu devine obligatorie ci ramane un act voluntar al partilor. Judecatorul recomanda medierea si cere partilor dovada incercarii medierii. Legea de mai sus a clarificat etapele si documentele sedintei de informare privind medierea, insa atat medierea propriu-zisa cat si sedinta de informare nu mai sunt obligatorii. Referitor la obligativitate, se introduc urmatoarele modificari:

• La art 43 se introduce un nou aliniat 2 indice 1: ” În cauzele prevăzute la art. 60 indice 1 , înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părţile vor încerca soluţionarea litigiului prin mediere.”
• 60 indice 1 alin. (1) se modifica: ”În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au încercat procedura medierii, în următoarele materii:”
• La art 63 se introduc aliniatele 3 si 4 dupa cum urmeaza:„(3) În cazurile prevăzute la art. 601 , dacă odată cu primirea cererii de chemare în judecată, reclamantul nu a depus dovada că s-a încercat soluţionarea conflictului prin mediere, instanţa, odată cu comunicarea cererii de chemare în judecată, va solicita atât reclamantului, cât şi pârâtului, să depună dovada că au încercat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, dacă o astfel de încercare a avut loc; (4) În cazul în care până la data la care judecătorul fixează prin rezoluţie, potrivit art. 201 alin. (3) din Codul de procedură civilă, primul termen de judecată, niciuna dintre părţi nu comunică instanţei dovada prevăzută la alin. (2), instanţa va solicita părţilor depunerea acesteia până la primul termen de judecată.”

Dupa cum reise din cele de mai sus nu exista nici o sanctiune pentru parti daca nu depun la dosar dovada incercarii solutionarii conflictului prin mediere. Cu alte cuvinte instanta le va cere sa depuna dovada incercarii medierii, dar daca partile nu o vor depune, procesul va continua pur si simplu, fara nici o sanctiune pentru parti. Legea instituie asadar mai mult o obligatie pentru instanta decat pentru parti, si anume obligatia judecatorului de a pune in vedere partilor sa mearga la mediator. Judecatorii isi vor putea indeplini aceasta indatorire si prin simpla mentionare in citatii a recomandarii medierii in mod expres (in acest sens se poate introduce o recomandare privind medierea, cu titlu general in toate citatiile care vor pleca de la instante catre justitiabli). Totodata aceasta recomandare poate fi adusa la cunostinta reclamantului prin Rezolutia prin care i se cere completarea cererii de chemare in judecata in conformitate cu art 200 CPC. Partile raman in toate cazurile libere sa mearga la mediator sau sa continue procesul fara a lua in considerare recomandarea judecatorului de caz. Rezulta ca medierea este si ramane o procedura eminamente voluntara si partile vor fi singurele care vor decide daca vor alege cale amiabila a medierii ori calea judecatii.

O modificare mai nuantata  o reprezinta un nou articol, art. 76  care dispune ca: ”Judecătorul, în baza rolului activ, aplicând dispoziţiile art. 227 din Codul de procedură civilă, dispune trimiterea părţilor la mediere, în cauzele ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii, şi care se află pe rolul primei instanţe de judecată de mai mult de 18 luni de la învestirea acesteia, fără a fi soluţionate, exceptând cauzele în care acestea au încercat soluţionarea prin mediere.”  Asadar in cauzele mai vechi de 18 luni pe rolul primei instante judecatorul va dispune trimiterea partilor la mediator pentru a incerca medierea. Obligativitatea aceasta nu are nici o sanctiune, prin urmare, din punctul meu de vedere, ramane tot o recomandare pentru judecatori, iar pentru partile litigante o alternativa pe care o pot declina, chiar nemotivat. Daca e sa ne referim la fondul problemei, nu inteleg ratiunea acestei norme. Devreme ce partile staruie in judecata este de la sine inteles ca acestea nu sunt dispuse sa se medieze; mi se pare absurd ca in plina judecata sa  le trimiti sa se impace. Sansele la o impacare sunt minime in aceasta faza pentru ca partile deja au investit bani si incredere in judecator, asteptand cu sufletul la gura o sentinta care, cred ele, le va fi favorabila.

2. Acordul de mediere devine titlu executoriu daca este atestat de avocatii partilor care participa la mediere, de un notar care asista la mediere, daca este atestat de un notar ales de mediator (postmediere), si daca este atestat de un avocat ales de mediator (postmediere). Se mentine si actuala procedura de consfintire si autentificare, insa cu modificari de esenta. Modificarile legislative sunt urmatoarele:

• La articolul 58 se modifica alin (2) dupa cum urmeaza ”Acordul părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi contrare legii şi ordinii publice. În condiţiile în care legea impune îndeplinirea unor condiţii de fond şi formă, legalitatea acordului de mediere poate fi verificată şi atestată fie de avocaţii părţilor sau de către un notar public, în situaţia în care acestea au fost asistate pe parcursul procedurii de mediere, fie de un alt avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părţilor.”
• La acelasi articol se adauga aliniatul (3) ”Acordul de Mediere verificat şi atestat de către avocaţii părţilor, de către notarul public sau de către un avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părţilor, este titlu executoriu”
• La articolul 59 se modifica aliniatul (2) ” Părţile sau partea interesată se pot/se poate înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. 6 Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 438 – 441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”
• La acelasi articol 59 se introduc 2 noi alianiate: (2indice 1 ) Părţile sau partea interesată se pot/se poate înfăţişa la notarul public în vederea autentificării acordului de mediere, si (2 indce 2 ) Judecătorul, dacă consideră necesar, solicită prezenţa tuturor părţilor.”

Asa cum am spus mai sus se mentine procedura actuala de consfintire si autentificare a acordului de mediere, cu modificari esentiale privind prezenta partilor. Astfel noile modificari ofera posibilitatea partilor de a cere individual consfintirea/autentificarea. Prin urmare doar o parte a acordului de mediere va putea solicita autentificarea acordului de mediere la un notar ori consfintirea acestui document de catre un judecator. O alta noutate esentiala este aceea ca la autentificare prezenta celeilalte sau celorlalte parti din acordul de mediere nu mai este obligatorie. La procedura de consfintire, judecatorul poate da Hotararea de expedient chiar daca partile nu sunt prezente, daca va considera acest lucru ca nefiind necesar. Altfel spus, judecatorul va consfinti acordul de mediere chiar si fara prezenta partilor, citandu-le la termenul de consfintire doar daca el considera necesar acest lucru.

O noutate exclusiva este caracterul executoriu al acodului de mediere in conditiile in care in procedura de mediere partile sunt asistate de un avocat sau la mediere asista un notar, ori in cazul in care partile nu sunt asftfel asistate dar mediatorul alege cu acordul partilor un avocat sau un notar care sa ateste acordul de mediere. Se introduce asadar institutia atestarii legalitatii acordului de mediere de catre avocatii partilor, notar sau avocat ales de mediator post mediere. Conform articolului 58 aliniat 2, vor fi 4 proceduri prin care un acord de mediere poate fi atestat (privind legalitatea) de catre avocati sau notari. Ipotezele privind atestarea acordului de mediere sunt urmatoarele:

1. Prezenta partilor asistate de avocati. In acest caz avocatii partilor vor atesta legalitatea acordului de mediere. Se subintelege ca in acest caz toate partile acordului trebuie sa fie asistate. Partile trebuie sa fie asistate de avocati pe parcursul medierii si pe parcursul incheierii/redactarii acordului de mediere. Avand in vedere prezenta avocatilor, atestarea se va face odata cu incheierea si redactarea acordului de mediere.
2. Prezenta unui notar care va asista in procesul de mediere, si care la final va atesta legalitatea unui acord de mediere rezultat. Notarul trebuie sa fie prezent pe parcursul medierii si pe parcursul incheierii/redactarii acordului de mediere. Avand in vedere prezenta notarului, atestarea se va face odata cu incheierea si redactarea acordului de mediere.
3. Partile nu sunt asistate in mediere de avocati sau notar, prin urmare mediatorul le poate aduce la cunostinta posibilitatea de a alege impreuna un avocat care, la finalul medierii, sa ateste legalitatea acordului de mediere pentru ca acesta sa devina titlu executoriu. Mediatorul le va aduce la cunostina un avocat colaborator, iar partile isi vor da acceptul privind persoana acestuia raportata la atestarea acordului lor de mediere. Alegerea avocatului care va atesta, ulterior medierii, legalitatea acordului de mediere se va putea face printr-o clauza inserata in Contractul de Mediere, dupa ce se va discuta acest aspect cu partile chiar la inceputul medierii. Avand in vedere lipsa avocatului, atestarea se va face ulterior incheierii si redactarii acordului de mediere, in aceeasi zi sau la cateva zile dupa mediere, in functie de disponibilitatea avocatului.
4. Partile nu sunt asistate in mediere de avocati sau notar, prin urmare mediatorul le poate aduce la cunostinta posibilitatea de a alege impreuna un notar care, la finalul medierii, sa ateste legalitatea acordului de mediere pentru ca acesta sa devina titlu executoriu. Mediatorul le va aduce la cunostina un notar colaborator, iar partile isi vor da acceptul privind persoana acestuia raportata la atestarea acordului lor de mediere. Alegerea notarului care va atesta, ulterior medierii, legalitatea acordului de mediere se va putea face printr-o clauza inserata in Contractul de Mediere, dupa ce se va discuta acest aspect cu partile chiar la inceputul medierii. Avand in vedere lipsa notarului, atestarea se va face ulterior incheierii si redactarii acordului de mediere, in aceeasi zi sau la cateva zile dupa mediere, in functie de disponibilitatea notarului.

Referitor la atestarea legalitatii facuta de avocatii prezenti sau lipsa, de notarul prezent sau lipsa, precum si de autentificarea si consfintirea acordului de mediere fara a avea in fata toate partile semnatare a acordului de mediere, imi exprim opinia conform careia astfel de proceduri sunt pe tusa constitutionalitatii. Vom vedea in ce masura specialistii implicati in actul de justitie vor ridica exceptiile de constitutionalitate privind noile norme si cum va trece noua reglemenatre de examenul privind constitutionalitatea.