Retragerea plângerii prealabile și acordul de mediere penală – note și condiții distinctive

Postat de Mediator Autorizat DORIN ILIE in data de 25 mai , 2017

mediere penalaOdata cu intrarea in vigoare a noii legislatii penale au existat mai multe divergente intre teoreticienii si practicienii dreptului si medierii in ceea ce riveste medierea penala si acordul de mediere in cazul unor infractiuni. In septembrie 2014 am redactat o scurta analiza a diferentelor si asemanarilor dintre impacarea penala si acordul de mediere penala, articol care, sper eu, a clarificat catusi de putin institutiile in discutie. Mai jos, reiau idea unor asemanari si diferente de asta data intre institutia retragerii plangerii prealabile si acordul de mediere penala.

Recomandarea 19(99) a Comitetului de Ministri  privind medierea in materie penala stipuleaza in preambul cateva din elementele determinative ale acestui proces. Astfel, documentul se refera la initiativa si/sau puterea victimei de a decide in cazul unei infractiuni,   la dreptul acesteia de a primi scuze si compensatii, de a avea un cuvant de spus in legatura cu evolutia cauzei, de a lua legatura cu faptuitorul. Totodata se face referire la importanta de a stimula simtul de raspundere al infractorilor, de a li se oferi posibilitatea practica de a se indrepta, posibilitate care odata fructificata se poate ajunge la reabilitarea si reintegrarea lor in societate, familie si in campul muncii. Recomandarea stipuleaza deasemeni ca medierea penala presupune abilitati speciale si necesita coduri de practica si pregatire acreditata. Conform documentului “mediatorii trebuie recrutaţi din toate sectoarele sociale şi, în general, trebuie să cunoască bine culturile şi comunităţile locale. Mediatorii trebuie să fie capabili să dea dovadă de judecata solidă şi abilităţile interpersonale necesare medierii. Inainte de a prelua activităţile de mediere, mediatorii trebuie să urmeze o pregătire iniţială şi una multidisciplinară. Pregătirea lor trebuie să vizeze dobândirea unui înalt nivel al competenţei, ţinând cont de abilităţile de a rezolva conflicte, de condiţiile speciale ale muncii cu victimele şi infractorii şi de cunoaşterea sistemului justiţiei penale.”[1]

Art. 67  alin. 1 din Legea Medierii stipuleaza expres infractiunile la care medierea penala este aplicabila: dispoziţiile din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi în cauzele penale care privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Lipsa/Retragerea plangerii prealabile si acordul de mediere penala

Persoana vatamata are dreptul de a-si retrage plangerea prealabila, acolo unde textul de lege care incrimineaza o fapta dispune ca actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila. In toate aceste infractiuni, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare decat daca exista plangerea prealabila a persoanei vatamate; daca actiunea penala a fost pusa in miscare dar lipseste plangerea prealabila (de ex cazurile in care se schimba incadrarea juridica) ori aceasta este depusa tardiv, procurorul dispune clasarea (in baza art 297 CPP),  iar daca actiunea penala a fost pusa deja in miscare si nu exista la dosar plangere prealabila, persoana vatamata este chemata si intrebata de organul judiciar daca intelege sa faca plangere prealabila sau nu; daca persoana vatamata intelege sa nu faca plangere prealabila, actiunea penala se stinge. In cazul in care persoana vatamata intelege sa faca plangere prealabila actiunea penala va continua pana la finalul procesului penal. Dar pana la acest final al procesului penal partea vatamata are dreptul de a reveni si de a-si retrage plangerea prealabila sau de a incheia un acord de mediere. Este clara intentia legiuitorului de a oferi persoanei vatamate un rol activ si efectiv in ceea ce priveste continuarea sau incetarea procesului penal.

Putem discuta de o mediere penala in cazul acestor tipuri de infractiuni doar atunci cand este cunoscut faptuitorul si persoana vatamata, ca viitoare parti negociatoare in procedura de mediere. De asemeni analiza conflictului penal nu poate fi facuta decat de ambele parti direct implicate in situatie, analiza conflictului fiind etapa prealabila discutarii si negocierii unei intelegeri.

Medierea penala este o mediere ce are ca obiect un conflict determinat de savarsirea unei fapte penale. In general vorbind, medierea laturii civile sau laturii penale a unei infractiuni este in ambele cazuri o mediere penala, asta deoarece un acord de mediere poate duce la stingerea actiunii penale (art 16 lit g CP), poate atenua raspunderea penala (art 75 alin 2 CP), sau, daca este negociat si agreat dupa condamnare, poate conduce la liberarea conditionata (art 100 alin 1 lit c CP) sau la reabilitarea judecatoreasca (art 168 alin b CP). Asadar coflictul penal genreaza medierea penala si medierea penala genereaza efecte juridice in procesul penal. Din acest motiv, fie ca se mediaza latura civila, fie ca se mediaza latura penala, o astfel de mediere este o mediere penala si nu civila. Distinctia este importanta atat in ceea ce priveste temeiul legal cat si in ceea ce priveste conditiile si efectele unei astfel de medieri.

Dreptul persoanei vatamate de a-si retrage plangerea prealabila poate fi exercitat pe tot parcursul procesului penal, deci fie in faza de urmarire penala, fie in faza judecatii pe fond, fie in faza de apel pana la termenul in care se pronunta instanta de apel, data la care sentinta penala ramane definitiva.

Conform art 69-70 din Legea 192/2006, medierea poate avea loc atat inaintea cat si in timpul procesului penal, pana la ramanerea definitiva a solutiei privind actiunea penala. Este evident ca dupa acest moment, orice intelegere intre faptuitor si victima/persoana vatamata in ceea ce priveste latura penala a procesului penal este neavenita. Sunt insa binevenite dupa procesul penal intelegeri privind repararea prejudiciului mentionat in hotararea de condamnare, deci medieri ce ar avea ca obiect strict indeplinirea obligatiilor civile stipulate in sentinta. Poate interveni in acest moment post-procesual o mediere privind scutiri de la plata, esalonari de plata, negocieri privind dobanzile care au curs, schimbarea prestatiilor datorate, etc, executarea dispozitiilor privitoare la latura civila din hotarare fiind la dispozitia persoanelor implicate (principiul disponibilitatii), cu efecte privind liberarea conditionata sau reabilitarea judecatoreasca dupa cum spuneam mai sus.

Asadar, dupa punerea in miscare a actiunii penale, in ceea ce priveste momentul de retragere a plangerii prealabile, acesta este la alegerea persoanei vatamate. Exercitarea dreptului la retragerea plangerii prealabile poate fi facuta pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Spre deosebire de retragerea plangerii, unde aceasta presupune o actiune penala in curs (deci un proces penal in desfasurare), o mediere penala poate fi desfasurata atat inaintea derularii unui proces penal, cat si in timpul dar si dupa o condamnare in acest proces, evident cu efecte diferite in functie de momentul incheierii acodului de mediere si momentul procesual penal. Pentru inlaturarea raspunderii penale in cazul unui infractiuni urmaribile la plangere prealabila, o mediere trebuie desfasurata inaintea inceperii procesului penal sau, daca un proces penal incepe cu privire la acea fapta, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Dupa acest moment nu mai poate fi retrasa nici plangerea prealabila si nici nu mai poate fi incheiat un acord de mediere ce ar avea ca obiect latura penala a conflictului.

O diferenta notabila intre retragerea plangerii prealabile si acordul de mediere penala este cea raportata la participanti. Retragerea plangerii prealabile trebuie facuta exclusiv de persoana vatamata, personal sau prin mandatar. Dreptul de a retrage plangerea prealabila apartine fie persoanei fizice fie persoanei juridice. Retragerea plangerii prealabile fiind un act unilateral, persoana vatamata poate sa isi retraga plangerea chiar fara stirea faptuitorului, indiferent de vointa acestuia sau de vreo negociere prealabila retragerii (daca inculpatul nu este multumit de retragerea plangerii are optiunea de a solicita continuarea procesului penal 18 CPP, optiune pe care nu o mai are in cazul in care el semneaza un acord de mediere cu persoana vatamata, deoarece art 18 nu include o astfel de ipoteza). Acordul de mediere este insa un contract (un act bilateral) intre faptuitor si persoana vatamata, si este semnat si de mediator, ca tert neutru care a condus si gestionat intreaga procedura de negociere.

Acordul de mediere survine ca urmare a unor negocieri privind pretentiile persoanei vatamate si pretentiile faptuitorului. Asadar un proces de mediere presupune ca participanti inculpatul si persoana vatamata  precum si un conflict intre acestia. In practica s-a dovedit ca retragerea plagerii prealabile intervine acolo unde persoana vatamata nu are pretentii de la inculpat, ori daca are pretentii si le negociaza in mod direct, singura sau cu ajutorul unui avocat, sau pretentiile nu presupun negocierea. Medierea intervine doar acolo unde o negociere directa intre faptuitor si persoana vatamata (singura sau asistata de avocat) a esuat sau nu este posibila datorita conjucturii. Comunicarea in cazul conflictelor penale este foarte dificila, si uneori persoana vatamata nu accepta o comunicare directa cu inculpatul, preferand dialogul cu avocatul inculpatului, daca va avea incredere in el, sau un mediator, relatie profesionala deasemeni bazata pe incredere dar mai mult pe neutralitate, echidistanta si impartialitate. Mediatorul nu este aparatorul incupatului si deci o negociere intre persoana vatamata si inculpat  sta mereu sub semnul echilibrului si neutralitatii, spre deosebire de negocierea facuta de avocat care este o negociere in apararea intereselor inculpatului sau ale persoanei vatamate. Mentionez ca negocierea din medierea infractiunilor nu are ca obiect (intotdeauna) strict banii. Negocierea din mediere trebuie privita ca un amplu proces de comunicare intre mediator si parti privind solutiile posibile la conflictul penal, solutii care uneori nu sunt de ordin financiar.

Retragerea plangerii prealabile poate fi facuta oral sau in scris in fata organului judiciar care va lua act de ea, sau poate fi facuta prin act autentificat la notar caz in care instanta trebuie sa dispuna incetarea procesului penal[2]. Pe de alta parte, Acordul de mediere este intocmit in scris de catre mediator; in el se mentioneaza date referitoare la procedura de mediere desfasurata, locul unde au avut loc discutiile precum si intelegerea propriu-zisa dintre inculpat si persoana vatamata. Acordul de mediere este datat si inregistrat in Registrele interne ale Biroului de mediator care il intocmeste, este semnat de mediator si de parti, si depus de catre mediator la dosarul judiciar. Depunerea acordului de mediere penala la dosarul judiciar este o obligatie profesionala a mediatorului, conform art 70  alin. 5 din Legea Medierii in cazul in care medierea are loc in timpul procesului penal. In cazul in care medierea are loc inaintea desfasurarii unui proces penal, si ulterior se incepe urmarirea penala pentru acea fapta, partile sau mediatorul (strict la cererea expresa a organelor judiciare) pot depune acordul de mediere la dosarul cauzei, dosar care se va clasa in baza art 69 alin. 1 din Legea Medierii raportat la art 16 alin. 1 lit. h CP.

Spre deosebire de acordul de mediere Retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie neconditionata. Nu se poate retrage plangerea prealabila „doar daca inculpatul isi asuma o obligatie”, o astfel de retragere a plangerii prealabile neproducand nici un efect in procesul penal. Acordul de mediere insa poate contine termene si conditii de ordin privat intre partile din conflictul penal: esalonari ale platii prejudiciului, constituire de garantii, termene de gratie, etc. Asemanarea dintre retragerea plangerii prealabile si acordul de mediere este aceea ca nici unul din aceste acte juridice nu trebuie sa conditioneze curgerea procesului penal de obligatiile asumate de inculpat sau/si persoana vatamata. De exemplu este lipsita de efecte juridice retragerea plangerii prealabile „cu conditia ca procesul prenal sa se reia daca inculpatul nu imi achita si cealalta jumatate a prejudiciului”. La fel, este lipsit de efecte juridice un acord de mediere care ar prevedea urmatoarele „daca inculpatul nu plateste o rata din cele stabilite in prezentul acord de mediere, procesul penal isi va relua cursul normal”. Partile din conflict vor trebui sa inteleaga ca efectele retragerii plangerii prealabile sau acordului de mediere sunt definitive in procesul penal, proces care se stinge definitiv ca urmare a acordului de mediere sau a retragerii plangerii prealabile. Orice alta neintelegere ori nerespectare a obligatiilor ulterioara inchiderii procesului penal va putea lua forma unui litigiu civil nou deschis la instanta civila, in conditiile dreptului procesual civil.

O alta asemanare intre acordul de mediere si retragerea plangerii prealabile este aceea ca ambele au acelasi efect legal: inlaturarea raspunderii penale. Acest efect survine in cazul in care atat acordul de mediere cat si retragerea plangerii sunt intocmite/indeplinite in conditiile legii. Daca acordul de mediere respecta conditiile de fond si de forma, atunci organul judiciar ii va da efectul legal. Daca retragerea plangerii prealabile este facuta in conditiile legii, atunci organul judiciar ii va da efectul legal. Mentionam ca odata semnat acordul de mediere de toate partile din conflict si de mediator, acesta din urma are obligatia de a-l trimite la dosarul judiciar. Organul in drept va trebui ca in baza acordului de mediere sa dea solutia in cauza respectiva, si nicidecum partea vatamata nu va mai trebui chemata sa isi retraga plangerea prealabila. Odata depus acordul de mediere la dosar este superflua si neavenita retragerea plangerii prealabile.  In cealalta situatie, daca s-a retras plangerea prealabila este de la sine inteles ca partile nu mai pot apela la medierea penala, si deci nu se mai pune problema unui acord de mediere, devreme ce partile si-au solutionat deja conflictul penal. Eventualele neintelegeri dintre ele, ulterioare retragerii plangerii prealabile, vor putea face obiectul unei medieri civile, conflictul penal fiind stins prin efectul retragerii plangerii prealabile.

O diferenta notabila intre un acord de mediere si retragerea plangerii prealabile il reprezinta posibilitatea procurorului de a-si insusi sau nu retragerea plangerii prealabile, chestiune care nu este incidenta in cazul unui acord de mediere. In temeiul art. 158 alin. 4 CP procurorul poate continua urmarirea penala chiar daca plangerea prealabila este retrasa. Acest lucru este posibil doar la infractiunile unde actiunea penala s-a pus in miscare din oficiu (desi infractiunea este urmaribila la plangere prealabila) si doar atunci cand procurorul considera oportuna continuarea urmaririi penale. In aceasta situatie dispozitia procurorului de continuare a urmaririi penale lipseste de efect retragerea plangerii prealabile; practic procurorul nu ia act de retragerea plangerii prealabile si deci aceasta nu produce nici un efect in acea cauza. Acest lucru este posibil doar acolo unde persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitatea de exercitiu ori cu capacitatea de exercitiu restransa sau o persoana juridica ce este reprezentata de faptuitor (art. 157 alin.4 CP). Toate aceste proceduri nu mai sunt incidente in cazul unui acord de mediere. O medierea penala desfasurata cu astfel de persoane, evident in conditiile legii privind asistarea sau reprezentarea minorului, asistenta juridica a acestuia, finalizata cu un acord de mediere va produce efecte de drept, deci fara a mai ramane la latitudinea procurorului daca isi insuseste sau nu acordul de mediere. Este net avantajul unui acord de mediere in aceste cazuri, deoarece va produce efecte de drept, procurorul fiind obligat de lege sa ia act de el, spre deosebire de retragerea plangerii prealabile care va produce sau nu efecte doar daca este insusita de procuror. In cazul acordului de mediere efectele se produc de drept, sunt efecte legale, in cazul retragerii plangerii prealabile efectele sunt judiciare, deci la dispozitia procurorului, planand incertitudinea asupra efectelor retragerii plangerii prealabile pana la momentul deciziei procurorului daca ia act de retragerea plangerii sau nu ia act si continua procedurile penale in cauza.

Asa cum spuneam la inceputul articolului, medierea penala se aplica infractiunilor unde actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila sau unde este posibila impacarea partilor din procesul penal. Legiuitorul a considerat ca aceste tipuri de infractiuni sunt infractiuni unde solutionarea amiabila a conflictului penal este prioritara unei condamnari, cu conditia ca persoana vatamata sa aiba ultimul cuvant in fiecare caz.

Intelegerile amiabile sunt preferabile unor condamnari acolo unde raul/prejudiciciul este raparat, aceasta chestiune fiind suficienta – din punctul de vedere al legiuitorului – ca faptuitorul sa nu mai raspunda penal, atat timp cat a facut pace cu persoana vatamata si aceasta dispune in acest sens.

 

[1] Cap V din Recomandarea 19(99) privind medierea penala

[2]  I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 158/A din 13 aprilie 2016 https://www.juridice.ro/490983/iccj-retragerea-plangerii-prealabile-prin-declaratie-autentificata-la-notar.html

Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Site realizat si gazduit de catre TalexWeb