“Medierea in scoala” a fost tema unui seminar care a avut loc la Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, seminar in care s-au punctat mai multe forme si metode de solutionare a conflictelor in mediul scolar, metode de dialog aplicate de cadrele didactice.
Vorbitorii au fost atat cadre didactice din invatamantul primar cat si cadre didactice din invatamantul superior, dar si mediatori autorizati.
Cadrele didactice au opinat ca medierea este o metoda benefica de solutionare a conflictelor, ei incercand sa practice pe cat posibil si pe cat cunosc aceasta metoda in cadrul conflictelor elevilor pe care ii au in educare/formare. Acestea au spus ca fiecare conflict dintre elevi il considera ca pe un fapt ce poate fi educativ-constructiv, contribuind astfel la procesul educational.
In solutionarea conflictelor dintre elevi, profesorii doresc sa dezvolte capacitatea acestora de comunicare, de a inlatura pe cat posibil etichetele puse intre elevi de catre ei insisi ori de profesori, de a diminua cat mai mult judecata pe care si-o fac reciproc, pentru a aduce in atmosfera grupului o stare de echilibru si pace.
Abordarea pozitiva a conflictelor care sunt inerente unui grup social cum e clasa in care elevii isi desfasoara activitatea trebuie avuta in vedere de catre toate cadrele didactice, de la educatori pana la profesorii din mediu universitar. Conflictele apar la toate aceste nivele si nevoia de a le solutiona intr-un mod profesionist isi pune amprenta pe coeziunea grupului/al clasei, si pe integrarea unui elev sau grup de elevi ori dezintegrarea de grup, fapt care are urmari grave asupra vietii elevului respectiv, imediat dar mai ales pe termen mediu si lung.
Abordarea constructiva a conflictului de catre pedagog si perceperea conflictului de catre elev ca fiind un fapt pozitiv cu elemente constructive aduce multa liniste interioara si impacare cu sine a acestuia din urma. Pe langa beneficiul personal al solutionarii prin dialog al unui conflict ivit in scoala, exista si beneficii colective, coeziunea grupului fiind un castiga major pentru clasa respectiva.
Un conflict scolar solutionat prin dialog, prin mediere, facuta de dirigintele-mediator, ori directorul-mediator ar putea fi si un exemplu in respectiva institutie pentru abordarea conflictelor ulterioare. Desi nu pare, elevii sunt foarte receptivi in ceea ce priveste ascultarea punctelor de vedere ale celuilalt elev cu care au intrat in conflict, ascultarea motivelor lor reciproce, ascultarea si sondarea cauzelor care au dus la conflict, si gasirea de catre ei insisi a unei solutii pentru ca pe mai departe sa fie camarazi si buni colegi, toate acestea sub asistenta si facilitarea unui mediator.
O abordare dialogala a unui conflict dintre doi elevi presupune mult tact si multa rabdare din partea dirigintelui ori pedagogului care administreaza aceste tipuri de situatii.
A invata elevii sa comunice, si sa isi exprime punctele lor de vedere, nevoile lor, si motivele lor in mod reciproc, reprezinta un castig enorm pentru acei elevi, dar si pentru grup in general. Lipsa de comunicare ori comunicarea defectuoasa parinte-copil, profesor-elev, ori elev-elev, este principalul motiv al conflictelor scolare. Profesorii au datoria de a deschide elevii spre dialog, spre comunicare, ei fiind atat “informatorii” acestora in ceea ce priveste informatiile stiintifice pe care le ofera, cat si formatorii si educatorii acestora.
Conflictele scolare se solutioneaza asadar de catre profesori, diriginte, ori directorul scolii prin metodele si tehnicile folosite de ei. Dar poate interveni un mediator profesionist in managementul unui conflict scolar pentru a-l media? Aduce beneficii prezenta unui tert neutru si impartial ca asistent si facilitator al partilor unui conflict scolar?
Mediatorul poate interveni in solutionarea unui conflict scolar ori de cate ori i se solicita. Nu este necesar ca acel conflict pentru care se solicita medierea sa aiba un anumit grad ori o anumita amploare. Pentru un conflict minor deseori nu se impune o mediere, insa pentru un conflict major se impune un proces de mediere, pentru ca solutia sa fie de durata si sa fie respectata de catre partile conflictului scolar. Conflictul major poate fi un conflict intre doi elevi, intre un elev si un professor, intre un elev si personalul non-didactic, etc. Poate consta in violente, injurii, distrugeri ale bunurilor scolii, amenintari etc. Uneori astfel de conflicte apar si in mediul public sub forma de fotografii sau fimulete raspandite pe social-media, aducand o nota negativa respectivei institutii de invatamant.
Medierea unor astfel de conflicte scolare ar fi o mediere de succes atat pentru elevul implicat cat si pentru institutia respectiva. O solutie reciproc multumitoare si de comun acord intervenita intre elev si cel cu care a intrat in conflict poate aduce o stabilitate in raporturile dintre elevi, stabilitate si mediere care impreuna pot fi un exemplu pentru elevii institutiei respective.
Medierea nu propune ceva nou, ci propune un fapt existent concomitent cu relatiile umane, propune dialogul. Asezarea la masa unui dialog sincer si serios este in fapt asezarea la masa de mediere. Procesul de mediere structureaza acest dialog, mediatorul fiind un specialist in comunicare si negociere care faciliteaza si asista partile unui conflict in cautarea si analizarea unor solutii. Totodata el este un tert in conflict, ceea ce da si mai multa incredere partilor in el si in insusi procesul de mediere.
Medierea conflictelor scolare ar introduce tinerii elevi intr-o noua cultura de abordare a conflictelor dintre ei din viata de zi cu zi, o abordare pozitiva, constructiva, o cultura a comunicarii si a relationarii sincere, o cultura a intrebarilor si a raspunsurilor reciproce care converg spre solutii amiabile si pasnice.
Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.