Eroarea Curții Constituționale privind acordul de mediere penală sau cum umilește legiuitorul victimele infracțiunilor

Postat de Mediator Autorizat DORIN ILIE in data de 22 martie , 2018

Decizia CCR nr 397/2016 privind art. 67 din Legea medierii a adus în planul medierii penale o eroare despre care am mai scris. Revin însă cu o nouă analiză, având acum și perspectiva practică a situației privind recuperarea prejudiciilor în dosarele penale ce conțin conflicte mediabile.

Deși Înalta Curte de Casație și Justiție, autoritatea judiciară supremă, a statuat prin Decizia 9/2015 că  medierea penală este o cauză sui generis de înlaturare a răspunderii penale și poate fi desfășurată pe tot parcursul procesului penal, Curtea Constituțională a venit și s-a contrazis cu judecătorii care au analizat juridic problema în cauză. CCR a preluat însă din raționamentele juridice analizate de ICCJ, fiind de acord că un acord de mediere este o cauză sui-generis de înlăturare a răspunderii penale, însă nefiind de acord cu faptul că medierea se poate face pe tot parcursul procesului penal.

Desi medierea penală este o cauză distinctă de înlăturare a răspunderii penale, neavănd nimic în comun cu împăcarea sau retragerea plângerii prealabile, totuși CCR a făcut eroarea de a lega ombilical medierea penală de retragerea plângerii și împacare. Cu alte cuvinte CCR acceptă că medierea penală reprezintă cu totul altceva decât retragerea plângerii și împăcare dar le conexează în mod eronat și inexplicabil în ceea ce privește momentul procesual.

Medierea penală nu ar trebui sa fie legată de temporalitatea împăcării sau retragerii plangerii prealabile. Fiind o procedură distinctă, sui-generis, medierea are un regim juridic distinct, regim juridic fixat de legiuitor . Curios faptul că toată lumea acceptă că este o cauză sui-generis de înlăturare a răspunderii penale, dar nu i se creează și nu i se acceptă un regim juridic propriu, ceea ce e un nonsens. Ori e o cauză sui-generis ori nu. Dacă este, atunci creearea unui regim juridic total distinict și independent de celelalte cauze de înlăturare a răspunderii penale este un fapt normal dacă se aplică o logică juridică sănătoasă. Acest lucru înseamnă că legiuitorul poate modifica în mod separat regulile și condițiile retragerii plângerii prealabile, regulile și condițiile împăcării, regulile și condițiile acordului de mediere. Cu alte cuvinte, ingemănarea acordului de mediere cu împăcarea sau retragerea plângerii prealabile este o eroare care trebuie să fie reparată de legiuitor, nu perpetuată. Infailibilitatea membrilor CCR nu există, și nu cred în ea cum nu cred nici în infailibilitatea papei, oricat de inspirați ar fi acești oameni.

Repararea erorii în discuție stă așadar în atribuțiile legiuitorului. Legiuitorul este autoritatea supremă și doar ea poare repara greșelile unei alte autorități care emite opinii sau interpretări oficiale și obligatorii privind unele norme. Dar atunci când legiuitorul nu observă eroarea ori consideră sfinte Deciziile CCR, chiar dacă conțin erori, avem o problema foarte gravă. Problemă care se repercutează în practica actului care se cere a fi reglementat, victimele fiind din nou victime ale statului intr-un proces normativ.

Din practică pot spune că odată cu Decizia CCR, recuperarea prejudiciilor a făcut mulți pași înapoi. Cele mai multe solicitări privind medierea și repararea prejudiciilor aveau loc după condamnarea în primă instanță. Condamnarea era ca o ”somație” pentru inculpat. Conform actualei legislații, un acord de mediere penală nu poate fi încheiat decât până la citirea actului de sesizare în primă instanță la infracțiunile pretabile împăcării. Toate solicitările privind medierea după acest moment au fost refuzate, chiar daca au venit din partea inculpaților, chiar dacă au venit din partea persoanelor vătămate. Altfel spus, deși inculpații doreau sa repare prejudiciul, având prejudiciul pregătit, aceștia refuzau să facă medierea deoarece nu aveau nici un beneficiu legal; la unele infracțiuni gestul lor – repararea prejudiciului nu ar fi putut fi luat în considerare nici ca circumstanță atenuantă în dosar, fiind exclus de art 75 alin 1 lit. d (de ex la furt calificat). Uneori persoanele vătămate au sunat pentru a se împăca în dorința de a-și recupera prejudiciul, însă de partea cealaltă inculpații nu aveau nici un interes să le plătească prejudiciile, neavând nici un beneficiul legal. Recuperarea prejudiciilor este acum blocată în acest cadru eronat.

Posibiliatea medierii penale pe tot parcursul procesului penal era dreptul persoanei vătămate de a-și recupera prejudiciul, de a beneficia de scuze, de a evalua dacă se impune sau nu o clemență față de acel inculpat, de a negocia și discuta cu mediatorul posibilele soluții amiabile. CCR a distrus practic acest drept al persoanelor vătămate care rămân fără șanse reale de a recupera prejudiciile. Scopul procesului penal si scopul medierii  – recuperarea prejudiciilor – a fost spulberat de către CCR.  În același timp se aude peste tot ca interesul principal în procesele penale este recuperarea prejudiciului. Observăm clar că nu e, nici măcar în conflictele de o gravitate redusă la care se referă medierea penală.

Dincolo de lipsa de inconsecvență și coerență, cred că trebuie reluate discuțiile și analizată cu seriozitate această problemă. Consider că este oportună o analiză a procedurii medierii penale, procedură care trebuie să fie un instrument eficient și real în mâna persoanelor vătămate în procesele penale, mai cu seamă că acum se află în procedura parlamentară transpunerea Directivei 2012/29 privind protecția victimelor infracțiunilor. Medierea este și trebuie să rămână o procedură care vine în sprijinul persoanelor vătămate protejându-le și reliefându-le drepturile și interesele în procesul penal. A pune pumnul în gură chiar persoanei vătămate prin obstrucționarea dreptului ei la mediere denotă un dezinteres total  și o lipsă de ocrotire din partea legiuitorului  față de situația ei procesuală și socială.

Din punctul meu de vedere este nevoie urgentă de o reglementare mai eficientă a procedurii de mediere penală, a modului de încheiere a acordului de mediere precum și a desfășurării acestui proces pentru a fi cât mai aproape de nevoile și interesele persoanei vătămate.

 

Ti-a placut acest articol? Cu siguranta o sa le placa si prietenilor tai! Share it.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Site realizat si gazduit de catre TalexWeb